Cum AU CÂȘTIGAT „unii” bani frumoși în perioada stării de urgență?!… Din RAPORTUL Curții de Conturi

Pandemia de coronavirus a fost deosebit de profitabilă pentru mulți cu „intrări” prin administrațiile locale și centrale, să deruleze contracte de milioane de lei, cu toate costurile care au rezultat în vieți umane, de la medici până la simpli pacienți.

Conform raportului anual publicat de Curtea de Conturi, au fost selectate 665 de entități, al căror volum de resurse alocate pentru prevenirea și combaterea răspândirii virusului SARS-CoV-2 a reprezentat 90% din valoarea resurselor alocate cu această destinație, în perioada stării de urgență, la 40 de consilii județene, în 99 de municipii, 96 de orașe, 149 de comune, 215 spitale și la 66 de alte instituții.

Astfel, într-o analiză ziare.com, la nivelul unităților aparținând administrației publice locale au fost utilizate resurse în valoare totală de 1,523 miliarde lei.

Valoarea angajamentelor legale, încheiate de către entitățile verificate în perioada stării de urgență, a fost în sumă totală de aproape 1,45 miliarde de lei.

Ponderea cea mai mare în totalul angajamentelor legale efectuate o reprezintă:

– cheltuielile în domeniul asistenței medicale – 68%

– cheltuielile cu carantina – 13%

– alte tipuri de cheltuieli – 12%

– cheltuielile cu dezinfectarea – 7%.

Mai mult, toate aceste entități de interes local au primit și donații, atât în bani, cât și în natură, într-un cuantum de aproape 160 de milioane de lei, din care 40,5 milioane în bani și peste 119 milioane lei în natură, exprimate valoric.

Curtea de Conturi a notat că nu a fost stabilită, prin referatele de necesitate întocmite, valoarea estimată a achizițiilor, nu s-a precizat în documentația de atribuire a situațiilor de excludere a operatorilor economici care nu figurau în lista unităților județene de profil sau care nu dețineau o autorizație în domeniu.

„Au fost utilizate unele metode de calcul eronate care au permis subevaluarea elementelor necesare determinării valorii estimate a achizițiilor publice și divizarea artificiala a contractelor de achiziție pentru evitarea organizării procedurilor de achiziție cerute de lege pentru depășirea pragului valoric menționat de art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016”, potrivit raportului.

De asemenea, aceste instituții în cauză au efectuat achiziții directe de produse, cu crearea aparenței efectuării unor achiziții inițiate din catalogul electronic, fără a se prezenta dovada consultării catalogului sau a pieței.

„Au fost incluse în strategia anuală de achiziții publice, inclusiv în programul anual de achiziție publică, bunuri, lucrări, servicii care nu erau necesare și/sau care nu aveau legătură cu obiectul de activitate al entității. Unele achiziții au fost realizate fără a fi respectate principiile de tratament egal, transparență, precum și principiile bunei gestiuni financiare”, s-a mai arătat în raport.

Inspectorii Curții de Conturi au mai constatat și neconcordante între propunerea tehnică și financiară a ofertei declarate câștigătoare și prevederile caietului de sarcini/contractului, conducând la prejudicierea bugetului, prin acceptarea la plată și decontarea nelegală a unor materiale și echipamente de protecție la preturi mai mari decât cele ofertate inițial.

„În unele situații nu au fost respectate clauzele contractuale stabilite prin contractul de achiziție publică (termene de livrare, prețuri etc.) sau nu au fost respectate procedurile de verificare și recepționare a materialelor înainte de înregistrarea în contabilitate și de efectuare a plăților și de neînregistrare a garanțiilor de bună execuție aferente contractelor încheiate”, a mai constatat Curtea de Conturi.

În perioada situației de urgență au fost achiziționate echipamente/dispozitive medicale cu destinația prevenirii și combaterii pandemiei, fără a se asigura, în toate cazurile, că livrările sunt însoțite de documente de conformitate (declarația de conformitate CE și certificatul de evaluare a conformității, după caz) și/sau de avizul autorității competente pentru comercializarea acestora sau acestea erau incomplete.

Stimulentul de risc a fost oferit și altor categorii de personal decât cel menționat inițial prin OUG nr. 43/6.04.2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii COVID-19, pe perioada stării de urgență. Au existat situații în care sporul pentru condiții deosebit de periculoase de muncă a fost acordat în procent mai mare decât cel cuvenit, astfel că drepturile salariale achitate au fost mai mari decât cele legal cuvenite.

În alte cazuri, acordarea sporului pentru condiții deosebit de periculoase s-a realizat fără a exista nominalizări explicite ale persoanelor implicate efectiv în aplicarea masurilor de limitare a unor epidemii deosebit de grave, precum și fără a se tine cont de timpul efectiv lucrat la locurile de muncă prevăzute în regulamentul-cadru. Au fost identificate deficiente și iregularități prin stabilirea eronată a numărului zilelor lucrătoare pentru care trebuia stabilită indemnizația, în funcție de data depunerii, la angajator, a cererilor de solicitare a zilelor libere de către unul dintre părinți, fapt ce a determinat efectuarea de plăți nejustificate la unele unități sanitare. De asemenea, majorarea s-a calculat fără a avea în vedere nivelul maxim de 75% din câștigul salarial brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau de acordare a majorărilor ca urmare a declarării de către persoanele beneficiare a unor date inexacte.

Apoi, hotelierii implicati au avut și ei de câștigat

Verificarea cheltuililor care s-au făcut în starea de urgență a mai arătat că:

– la momentul începerii atribuirii contractelor pentru serviciile de cazare nu s-a putut realiza o estimare a valorii prestațiilor care urmau a se desfășura în baza acestora, având în vedere că nu se putea anticipa numărul persoanelor care vor fi cazate în fiecare dintre locațiile desemnate;

– stabilirea prin acte normative a unor alocații diferite de cazare: inițial, pentru fiecare persoana carantinată și, ulterior, pentru fiecare cameră ocupată;

– practicarea unor tarife de două sau trei ori mai mari decât cele legale, prin stabilirea eronată a tarifului de cazare, respectiv în funcție de numărul de persoane carantinate, în loc de tarife stabilite în funcție de camerele ocupate de cazare;

– lipsa unei reglementări legale privind modul de înregistrare și recuperare a debitelor provenite din suportarea cheltuielilor de cazare și masă aferente persoanelor care nu respectă condițiile de carantină/izolare la domiciliu și care sunt plasate în carantină instituționalizată de către autoritățile locale;

– neclarități cu privire la atribuțiile de eliminare a deșeurilor periculoase rezultate din activitatea de carantinare și la sursa de finanțare a acestor cheltuieli;

– existența unor diferențe între tarifele de cazare ale operatorilor hotelieri și alocația de cazare prevăzută de actele normative.

Mai mult, pe durata stării de urgență au fost efectuate cheltuieli cu servicii de dezinfecție în spațiile utilizate de populație, în care au fost folosite produse biocide, fără că autoritățile publice locale să urmărească dacă operatorul economic selectat, căruia i-a fost încredințată efectuarea acestor servicii, deține Certificat de conformitate la normele de igiena și sănătate publica sau daca acesta se încadrează în „Unități specializate care asigura servicii DDD”.