Primul pod pe cabluri din Brașov, în loc de „Pasajul de la Micșunica”

„Pasajul de la Micșunica” – veche cerință a locuitorilor din zona Saturn – a fost înlocuit de un proiect de pod hobanat (susținut de cabluri), soluție tehnică spectaculoasă și utilizată pentru prima dată în Brașov.
Pasajul a pornit de la necesitatea de a se traversa magistrala de cale ferată București – Brașov (CF 300), pentru a realiza accesul facil către cimitirul aflat dincolo de linie. Specialiștii municipalității au ajuns însă la concluzia că această legătură ar putea fi integrată într-o soluție de accesibilizare a întregii zone, pentru a fi rentabilă și justificată. „Pasajul” a fost astfel mutat la intersecția dintre Prelungirea Crinului și strada Minerva și va asigura legătura dintre ocolitoarea Brașovului, Bulevardul Saturn și „artera de shoping” ce va fi construită pe fosta cale ferată uzinală de la Roman. „Construirea unui pasaj care să asigure dezvoltarea zonei, dar și o legătură între cartierul Astra și ocolitoarea Brașovului, era o necesitate. Am gândit acest pasaj sub forma unui pasaj hobanat, pentru că e cea mai bună soluție tehnică având în vedere deschiderile mari pentru traversarea căii ferate. În acest fel vom asigura și legătura cu cele două cimitire din zonă, dar și o cale de acces pentru dezvoltarea zonei, într-un proiect integrat”, a explicat primarul George Scripcaru.
Proiectul include podul, cu o lungime de 710 metri, și un drum în lungime de aproape un kilometru. În conformitate cu Planul de Urbanism Zonal aprobat, acestea vor fi conectate cu arterele existente sau viitoare din zonă prin intermediul a șapte giratorii.
Podul va fi realizat la patru benzi, cu iluminare pe mijloc și trotuare pe ambele părți. Înălțimea la care se va afla podul este de 10,8 metri deasupra căii ferate, iar cei doi piloni centrali de care vor fi prinse cablurile de oțel ce vor susține întregul pod vor avea o înălțime de 60 de metri. Pasajul va avea patru deschideri, două de 30 metri și două de 78 de metri. Investiția este estimată la aproximativ 82 de milioane de lei, fără TVA, iar durata construcției este estimată la aproximativ doi ani și jumătate. Potrivit specialiștilor primăriei, soluția tehnică aleasă este mai puțin uzuală în România, din cauza faptului că nu există uzine în țară care să poată fabrica toate elementele podului. Totuși, este cea mai potrivită soluție în situația dată, iar flexibilitatea, durabilitatea și ușurința în întreținere sunt net superioare unui pod construit pe soluția clasică, chiar dacă prețul este ușor mai ridicat. Costul de construcție se amortizează însă mult mai repede, din cheltuielile mult mai mici de întreținere.
„În acest moment am definitivat studiul de fezabilitate. Mai avem unele avize de obținut și se lucrează la proiectul tehnic. Cel mai probabil la sfârșitul lunii viitoare proiectul va fi gata, apoi va trebui să identificăm o sursă de finanțare. Fiind vorba despre un proiect integrat, dorim să accesăm fonduri nerambursabile, acordate în perioada de finanțare 2014 – 2020”, a mai precizat edilul Brașovului.
Cel mai vechi  pod hobanat este cel de la Agigea, însă în ultimul timp această soluție tehnică a mai fost aleasă și pentru podul peste DN1 de la Cornu, dar și în Capitală (Pasajul Basarab), la Fetești sau în localitatea Ovidiu.