În urma unui articol apărut în cotidianul nostru, o femeie bolnavă și-a recuperat documentele de stare civilă

Săptămânile trecute prezentam cazul unei femei de 61 de ani I.B., care locuiește într-o cameră, plină de igrasie, fără încălzire, energie electrică, apă potabilă și toaletă.

Din nefericire, de aproape 20 de ani, femeia suferă de o afecțiune psihică și, la un moment dat, și-a distrus actul de identitate și alte documente personale. În aceste condiții, brașoveanca  nu are nici un venit și nu poate fi inclusă într-un program de protecție socială.
Din fericire, urmare a materialului nostru, o fostă vecină a femeii ne-a contactate pentru a ne comunica faptul că dețin mai multe documente ale vârstnicei. De asemenea, angajații Direcției Județene Comunitare de Evidență a Persoanelor ne-au comunicat faptul că femeia a avut un buletin de identitate, întocmit în 1993. Mai mult, vecina femeii de 61 de ani ne-a povestit că a ajutat-o pe I.B. să obțină o adeverință de identitate și a mers cu vârstnica la comisiile medicale pentru evaluările periodice necesare acordării pensiei de boală, pe care a încasat-o până în 2000. De altfel, potrivit documentelor prezentate de vecină, în 1996, comisia de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă reevalua situația medicală a brașovencei de 61 de ani și stabilea ca diagnostic  funcțional „deficiență psihică accentuată”, pentru care a fost încadrată în gradul doi de invaliditate. De asemenea cazul a fost revizuit în 1999, când, practic s-a confirmat diagnosticul. În același timp, I.B. a fost internată aproape patru ani, la Secția din Vulcan a Spitalului de Psihiatrie și Neurologie – Brașov. „Nu cunoștea foarte bine valoarea banilor, iar când lua pensia în câteva ore o termina. Apoi, și cu documentele personale, pur si simplu le-a ars. Cel puțin, câtă vreme am fost lângă ea, mi-am dat seama că cineva trebuie să aibă grijă de ea, pentru că altfel, ori își distruge documentele, ori își cheltuie toți banii în câteva ore”, povestește vecina.

Are nevoie de sprijin
De altfel, vecina femeii consideră că singurul mod în care poate fi ajutată vârstnica este să aibă pe cineva lângă ea, care să o îngrijească, dar să îi și țină documentele și să îi gestioneze pensia. Altfel spus, să aibă un curator sau tutore. 
Șeful Serviciului Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei Brașov, Liliana Bitire, a afirmat că în vederea instituirii curatelei, primul pas ce trebuie făcut este depunerea unei sesizări, în care să se prezinte cazul. „Din acel moment noi preluăm cazul, mergem la locuința persoanei, unde facem o  anchetă socială pentru a vedea exact situația persoanei, atât din punct de vedere material, dar întreprindem și demersurile, pentru a vedea care este situația medicală a persoanei respectiv. Ulterior, vom încerca să găsim o persoană care să accepte calitatea de curator și care să se ocupe de îngrijirea, reprezentarea și administrarea bunurilor femeii”, a explicat Bitire. 
Ea a mai precizat că, în funcție de gravitatea stării medicale a femeii, se poate declanșa procedura de stabilire a capacității de discernământ, de către Serviciul de Medicină Legală. „Dacă medicii legiști stabilesc faptul că persoana este lipsită de discernământ, noi îi putem ajuta pe curatori să  întocmească documentația referitoare la punerea sub interdicție a persoanei bolnave, astfel încât instanța, să emită o decizie în acest sens. În această situație se poate trece de stabilirea unui tutore, adică un reprezentant care îi administrează bunurile, veniturile și are drept de decizie în numele persoanei puse sub interdicție”, a mai spus Bitire. De altfel, potrivit legislației, pot fi puse sub interdicție atât persoanele majore, cât și minorii. În categoria acestor persoane se încadreaza bolnavii mintali cronici și minorii, a căror lipsă de discernământ este atestată printr-un raport de expertiză psihiatrică medico-legală. Punerea sub interdicție se face prin hotărâre judecătorească și, tot prin hotărâre, se dispune ridicarea ei. Interdicția poate fi cerută de autoritatea tutelara, alte organe și de persoanele prevăzute de lege (de exemplu, persoane apropiate minorului sau debilului mintal). Totodată, se procedează la numirea unui tutore (excepție, minorul aflat sub ocrotirea părinților) și la stabilirea locului unde interzisul va fi supravegheat medical, la locuința lui sau într-o instituție sanitară. De asemenea, Bitire a precizat că, în cazul în care instanța hotărăște că persoana poate fi pusă sub interdicție, adică se probează lipsa capacității de exercițiu a bolnavului se poate trece la stabilirea statutului de tutore, adică un reprezentant care îi administrează bunurile, veniturile și are drept de decizie în numele persoanei puse sub interdicție.