DEVALIZARE – Jefuirea activelor modulelor desprinse din Tractorul UTB, anchetata penal

Sinteza datoriilor catre bugetul consolidat de stat ale societatilor comerciale desprinse din Tractorul UTB insumeaza la ora actuala cateva mii de miliarde de lei. Astfel SC AWE-HD SA preluata de COMAT, o firma a afaceristului pesedist Ioan Olaru, avea in 22 iulie peste 55 de miliarde de lei vechi datorii la stat, ca si PROREM SA cu peste 180 de miliarde de lei datorii la bugetul de stat. SCUDIVER SA a insumat la aceeasi data peste 210 miliarde de lei datorii catre stat, iar SC MUM SA are peste 190 de miliarde de lei datorii catre buget. SC FRIMUT UTB SA preluata de pesedistul Marius Radacina are si ea peste 20 de miliarde de lei datorie catre stat, iar SC REUTCOM SA preluata de pedistul Sorin Bran, fratele fostului deputat, are peste 40 de miliarde de lei datorii tot catre bugetul consolidat de stat. In sfarsit, uzina mama totalizeaza uriasa suma de aproape 4.000 de miliarde de lei datorie catre stat, care includ debitul de 1.236 de miliarde plus dobanzi si penalitati in valoare de peste 2.800 de miliarde de lei.
Nicolai Cocerhan, liderul sindical al metalurgistilor, care include si sindicatul PROREM SA, a declansat, in acest an, printr-o reclamatie, cercetarile institutiilor statului, inclusiv al Autoritatii Nationale de Control. Sindicalistul l-a acuzat pe afaceristul Ioan Olaru de falimentare intentionata a sectiei desprinse din Tractorul. Anchete ale inspectorilor de la Controlul Fiscal de Stat au vizat si celelalte module desprinse din uzina de tractoare.

Controlul Fiscal de Stat a inceput investigatia
Echipele de control ale finantelor brasovene au analizat, in primul rand, debitele restante de la PROREM, in special datoriile catre bugetul de stat consolidat-asigurari sociale. In 30 aprilie 2005, echipele de control au constatat aproape un miliard de lei stopaj la sursa la asigurarile de sanatate, la care s-au adaugat aproape trei miliarde de lei dobanzi si 463 de milioane penalitati, tot stopaj la sursa. Ceea ce inseamna ca angajatilor de la magazin li s-au retinut contributiile pentru asigurarile de sanatate, dar patronii nu le-au virat la buget. Aspect care reprezinta infractiune.

Incalcari ale legii
Cel mai mare dubiu al inspectorilor fiscali a fost legat de inexistenta unei reevaluari a activelor si a mijloacelor fixe din uzina. Acest neajuns al legii, respectiv absenta obligatiei de evaluare a patrimoniului in cazul agentilor economici privati, a dus in multe cazuri la instrainari catre firme capusa ale patronilor care au beneficiat de privatizarile pe genunchi din industria brasoveana.

Actionarii minoritari pasivi
La PROREM, pe langa directorii Munteanu si Racovita, uzina mama Tractorul a ramas cu 31%, iar SIF Transilvania cu 18,9 % din actiuni. Nimeni n-a reactionat la vanzarea patrimoniului pe nimic, desi calitatea de actionari le dadea dreptul acestor firme sa depuna plangeri penale ca parti vatamate. Ioan Olaru a fost in conducerea PSD Brasov, iar fostul director al uzinei Tractorul UTB, Constantin Catagoi, ca si seful SIF Transilvania, Mihai Fercala, erau de asemenea apropiati ai liderilor politici. Situatie care i-a protejat de eventuale actiuni in justitie. Potrivit legii, actionarii si Consiliul de Administratie trebuiau sa-si dea acordul pentru vanzarile respective, ca si Comisia de cenzori, lucru cercetat acum de inspectori. Desi parte din active au fost sechestrate de Finante in contul datoriilor catre bugetul de stat, au fost totusi instrainate.

„Olaru coordoneaza din umbra ”
Nicolai Cocerhan, presedintele sindicatului metalurgistilor, a sustinut, intr-o adresa inaintata la Cartel Alfa, ca patronul Ioan Olaru gestioneaza din umbra afacerile de la PROREM SA. „In aceste conditii, angajatii firmei SC PROREM UTB SA vor fi fortati sa se mute la un alt sediu, in baza unui contract de inchiriere. Toate aceste afaceri sunt coordonate din umbra de Ioan Olaru, patronul firmei Oligopol SA Brasov”, spune Cocerhan. Sindicalistul a sustinut ca Alianta Metalurgistilor va merge pana la capat cu dezvaluirile in cazul PROREM. „Niolan Guard este o firma controlata tot de Olaru, iar noi dorim ca acest contract de vanzare – cumparare sa se anuleze, iar pentru magazin sa se gaseasca un investitor serios. Din 244 de salariati au ramas 72, din care douazeci au fost concediati fara preaviz, impotriva legii. Noi am facut plangere penala, in care am acuzat administratia firmei si am deschis conflict de drepturi pe care l-am castigat. Angajatii magazinului au restante salariale de incasat in valoare de 1,5 miliarde lei. Totodata, am anuntat ca administratorul Valeriu Racovita este dirijat de Ioan Olaru”, sustine Cocerhan.

Politia Economica il ancheteaza pe Olaru
Recent, Serviciul de Investigare a Fraudelor al IPJ Brasov a demarat o ancheta cu privire la inchirierea sediului Oligopol de pe strada Feldioarei-Stupini, firmei Pipelife SA, intre anii 1998-2000. Inchirierea s-ar fi facut in nume propriu, Ioan Olaru omitand sa plateasca impozitele aferente la stat, dupa care a reziliat contractul. Sediul apartinea firmei Oligopol, fapt pentru care Finantele brasovene vor comunica Politiei Economice prejudiciul creat la bugetul de stat prin aceasta inginerie financiara. Pana in prezent, DGFPCFS Brasov a calculat un prejudiciu de peste 700 de milioane de lei, datorie plus penalitati si dobanzi, in cazul inchirierii cu pricina, aspect care va intra de asemenea in vizorul inspectorilor fiscali.

Jefuirea Scudiver
Dupa plecarea fostului director Claudiu Carnatiu de la conducerea modulului preluat de interpusi ai afaceristului Ioan Olaru, a fost adus in functia de director Romulus Verzea, fost director la Tohan Zarnesti si la Hidromecanica Brasov – sub patronatul lui Alexandru Crisan. Intrucat Scudiver era grevata de peste 200 de miliarde datorii catre bugetul de stat, Finantele publice brasovene au introdus sechestru asigurator asupra activelor firmei. Profitand de relatia de amicitie cu fostul director adjunct al Finantelor, Lica Paul, afaceristul Ioan Olaru l-a convins pe acesta sa ridice sechestrul pentru a face un imprumut la o banca comerciala si pentru a achita datoriile catre stat. In momentul ridicarii sechestrului principala hala a modulului in valoare de peste 53 de miliarde de lei, dar si 70% din constructiile speciale impreuna cu cateva utilaje, in total in valoare de aproape 100 de miliarde de lei, au fost scoase de la Scudiver si introduse ca si capital social intr-o noua firma SUDV, cu acelasi actionariat ca si SCUDIVER. Finantele brasovene au ramas cu datoriile, fara a mai avea ce executa silit. Deocamdata, s-a depus plangere penala impotriva administratorului Romulus Verzea, cel care a semnat hartiile.

Director invinuit
Parchetul Brasov a inceput astfel urmarirea penala in cazul directorului Verzea, care a condus cel mai important modul desprins din Tractorul Brasov, SCUDIVER SA. Sindicatele din uzina au acuzat in nenumarate randuri vanzarea ilegala a modulelor desprinse din uzina mama catre societati si oameni controlati de Ioan Olaru, acesta fiind si cazul Scudiver. Directorul societatii, Romulus Verzea, omul lui Olaru dupa cum spun sindicatele, este acuzat de prejudicierea bugetului de stat prin instrainarea ilegala a unor active ale societatii, aflate anterior sub sechestrul asigurator al Finantelor. Valoarea acestora este de aproape 100 de miliarde de lei vechi. Dosarul de urmarire penala a fost finalizat in urma cu cateva zile de noua conducere a Biroului de Investigare a Fraudelor din Politia Brasov.

Statul nu a scutit modulele de datorii
Desi ordinele comune emise conform Legii 137, de accelerare a privatizarii, prevedeau stergerea datoriilor societatilor desprinse din uzinele de stat, guvernul nu a emis pana in prezent hotararea prin care sa stearga efectiv aceste datorii. Patronii care au preluat modulele din Tractorul s-au trezit cu sute de miliarde de lei datorii catre stat, dar si cu datorii catre firma mama convertite in actiuni. Aceste debite catre bugetul de stat au acumulat majorari si intarzieri astronomice fara a mai putea fi platite vreodata. Sindicatele din Tractorul, coordonate de BNS au contestat pana acum intarzierile cu privire la aplicarea ordinelor comune si si-au construit propria politica de privatizare a uzinei, impunand de multe ori guvernului parteneri strategici. Liderii BNS au facut de mai multe ori declaratii aluzive prin care respingeau eventuala vindere a uzinei catre MYO-O. Firma bucuresteana MYO-O a preluat in urma cu cativa ani uzinele Semanatoarea, aflate astazi intr-o situatie financiara extrem de grea. Presa centrala a dezvaluit ca in spatele firmei bucurestene s-ar afla presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu.

Privatizari esuate
1994. New Holland, firma componenta a grupului Fiat isi exprima dorinta de a realiza o societate mixta, axata numai pe producerea si comercializarea de tractoare. Ideea a fost abandonata din cauza scandalului asocierii firmei cu societatea Semanatoarea din Bucuresti.
1996. Negocierile cu firma Daewoo din Coreea de Sud nu duc la nici un rezultat.
1997. Societatea Diapco din Egipt depune o oferta la FPS care insa nu este agreeata, deoarece se ofereau prea putini bani.
1998. FPS organizeaza o campanie de privatizare cu asistenta tehnica straina. Se gasesc 15 potentiali investitori. Dintre acestia, trei au depus oferte: Daewoo, Diapco si o firma americana, Agco. Nici una n-a fost acceptata de FPS.
2002. Dupa ce, in 1999, Tractorul UTB este impartit in module independente, urmeaza privatizarea pe bucati. Ramane in proprietatea statului doar uzina mama.
2003. Compania germana Claas, firma italiana Landini si concernul romanesc MYO-O vor sa cumpere mai multe sectii ale Tractorul UTB SA. Negocierile cu APAPS esueaza. In iunie, guvernul Nastase adopta o ordonan?a prin care pachetul de actiuni detinut de stat la Tractorul UTB urmeaza sa fie vandut prin negociere directa firmei italiene Landini.
2004. Dupa repetate amanari ale termenului avansat la semnarea contractului cu Landini, negocierile intra in impas. Mauro Frola, reprezentantul Landini, este anchetat de IGP Bucuresti pentru import de tractoare italiene profitand de subventia acordata de guvernul de atunci pentru tractoarele romanesti.