Supravegheati prin microcipuri

Atacurile teroriste din Londra, Egipt si in Irak, incepe sa puna o problema tot mai dificila, si anume identificarea teroristilor si a victimelor. Un sistem propus de o companie americana care se numeste Verichip – reprezentand un microchip minuscul, pare sa fie o solutie viabila.
Senatul SUA a votat un set de legi foarte controversate. Acestea permit autoritatilor guvernamentale sa-i urmareasca pe cetateni prin implantarea unor microcipuri care transmit permanent pozitia purtatorilor. Potrivit unui studiu recent efectuat in SUA, cele mai multe companii mari de peste Ocean recurg la sistemele hi-tech pentru a controla activitatea angajatilor. Recent, FBI-ul a propus supravegherea telefoanelor mobile in avion.
Scenarii sumbre
Unul dintre cosmarurile din filmele SF pare sa se adevereasca. Senatul SUA a adoptat cu majoritate de voturi un pachet de legi care va permite institutiilor guvernamentale sa-i urmareasca pe americani oriunde s-ar afla acestia, prin implantarea unor cip-uri. Sub pretextul apararii cetatenilor de teroristi, FBI-ul si CIA se doteaza cu tehnologie de ultima ora si face presuni pentru ingradirea unor anumite drepturi.
Initiativa legislativa e definita de multi drept „cea mai periculoasa amenintare la adresa vietii private”. Americanii incep sa simta pe pielea lor restrangerea libertatii, pierderea intimitatii. Adeptii teoriei conspiratiei avertizeaza ca e posibil ca, in timpul unui control medical de rutina, cetatenilor sa li se impuna implantarea microcipului sub piele.
De marimea unui bob de orez
Imediat dupa atentatele din 11 septembrie, un medic chirurg din New Jersey, Richard Seelig, si-a injectat doua cipuri miniaturale, care contineau un numar unic, prin care ar fi putut fi identificat in ipoteza ca ar devenii victima unui atentat sau accident. A vrut sa puna in evidenta eficienta metodei si a dorit totodata sa demonstreze ca microcipul nu creeaza nici un fel de stare de disconfort. Doctorul Richard Seelig afirma ca incepuse sa puna la punct sistemul cu mai bine de un an inaintea atacurilor de la 11 septembrie. Verichip este un microprocesor de marimea unui bob de orez care ar putea fi injectat in bratul unei persoane, care contine datele de indentificare ale acesteia, precum si datele medicale.
Utile pentru bolnavi
Astfel de implante ar putea fi folosite in cazul bolavilor, cum ar fi epilepticicii sau diabeticii, si la care este vital accesul rapid la dosarul medical. Printre partizanii microcipurilor se numara doctorul John Halamka, de la Universitatea Harvard. Camera de urgenta a spitalului unde lucreaza a fost dotata cu un scanner special care citeste chipul. Acesta spune ca implantarea cipului nu are nici un fel de efecte secundare. Totusi, ideea implantarii unui Verichip nu starneste un entuziasm unanim. Katherine Albrecht, un analist in privinta drepturilor consumatorilor e extrem de sceptica.
Medicul Richard Seelig mai are ca hobby identificarea cu ajutorul frecventei radio. Tehnologia e utilizata inca din cel de-al Doilea Razboi Mondial. Aceasta avea sa fie perfectionata constant, astfel incat prin anii 80, un grup de cercetatori au reusit sa creeze un dispozitiv special ce consta intr-un tub minuscul de sticla, continand un transmitator. Tubul era injectat unor animale, astfel incat sa le poata fi urmarit traseul in habitatul natural.
Cip pentru intrat in bar
Nimeni nu poate stie sa cat de mult se va raspandi noul sistem. Pentru multi, mai ales crestini, ideea de implantare a unui cip cu un numar nu e altceva decat intruchiparea semnului fiarei de care vorbeste Apocalipsa.
La clubul Baja Beach, din Rotterdam, in salonul special, pentru VIP-uri, accesul este restrictionat la clientii obisnuiti. Ca sa nu mai stea la rand, unii clienti au hotarat de bunavoie sa-si implanteze un Verichip si se supun unui simplu scan, la intrare. Mai mult, clientii nu trebuie sa mai poarte grija portofelului, deoarece chipul e in acelasi timp o carte de credit, cu care pot achita consumatia.
Cardul de sub piele
Explozia din ultimii anii a delictelor electronice a stimulat raspandirea sistemelor de securitate biometrice. Confruntate cu o crestere fara precedent a falsificarii cardurilor bancare, a furturilor de informatii si a altor infractiuni, companiile japoneze recurg la scanarea mainii. Reteaua vasculara a mainii este proprie fiecarui individ si nu se schimba de-a lungul timpului. Intrucat venele sunt plasate in interiorul corpului, este imposibil sa simulezi identitatea altei persoane.
Scanarea mainii
Aceasta solutie neortodoxa este salutata de cei mai multi utilizatorii de carduri, din mai multe motive. In primul rand pentru ca este mai sigura decat alte metode, apoi japonezii fiind obsedati de curatenie, sunt multumiti ca nu intra in contact direct cu bancomatele.
Bank of Tokyo Mitsubishi promite marelui public securitatea totala a noilor sale bancomate. Acestea sunt echipate cu un sistem de autentificare biometric foarte sigur, care recunoaste reteaua vasculara a mainii. Banca a pus in circulatie noi carduri echipate cu un cip pe care este inregistrata in forma criptata imaginea vasculara a mainii utilizatorului.
In timpul unei tranzactii, clientul isi apropie mana de un dispozitiv integrat in bancomat care scaneaza reteaua vasculara. Aparatul compara datele obtinute pe loc cu cele preinregistrate pe cip-ul din card pentru a autoriza sau nu operatiunea.
Scanarea irisului
O alta tehnologie biometrica folosita cu succes in Japonia, Marea Britanie si SUA consta in recunoasterea irisului, a carui imagine este captata de o camera de luat vederi pentru a fi analizata si comparata cu o fotografie preinregistrata. Aceasta tehnologie a intrat in atentia antreprenorilor din domeniul imobiliar, care doteaza noile complexuri rezidentiale cu astfel de sisteme, pentru a-i convinge pe clienti ca vor fi in deplina siguranta intr-o locuinta de acest tip. Unele companii au sisteme de scanat reteaua vasculara a indexului, in special pentru securizarea retelelor informatice, impiedicand, cel putin teoretic, accesul persoanelor neautorizate.
Atac la viata privata
Companiile din SUA au devenit tot mai agresive, prin folosirea tehnologiei in sprijinul propriilor interese. 25% din managerii firmelor au declarat ca au dat afara angajati pentru ca au folosit in interes personal Internetul, in timp ce 25% din firme au eliminat lucratorii care au abuzat de posta electronica in timpul orelor de lucru. 6% din angajati au fost pusi pe liber pentru ca au vorbit prea mult la telefonul din birou. Rolul important acordat de instante probelor video a dus la monitorizarea tot mai intensa a angajatlor.
Din 526 de firme americane, s-a descoperit ca 5% din ele au folosit tehnologia GPS pentru monitorizarea celularelor, iar 8% – pentru localizarea masinilor. Circa 75% din companii au obiceiul de a urmari modul in care angajatii navigheaza pe Internet.
Exista locuri de munca in care supravegherea este necesara: cazinouri, case de schimb valutar, banci etc., insa sunt si companii in care personalul habar nu are ca e urmarit. 80% dintre firme sustin ca isi anunta angajatii ca le controleaza documentele si activitatea online. Dintre societatile care recurg la supravegherea video, 85% sustin ca isi anunta personalul despre aceasta activitate de control.
Urmariti prin satelit
O firma de inchirieri auto din statul american Connecticut a fost obligata de judecatori sa renunte la practicile sale neortodoxe. Compania folosea satelitii pentru a-i identifica pe clientii care depaseau viteza legala, apoi ii amendau cu 150 de dolari pentru fiecare abatere. Angajatii de la Inspectoratul American pentru Protectia Consumatorului au atras atentia ca nu este treaba unei firme de inchirieri masini sa intareasca respectarea legislatiei auto. Acme Rent-A-Car din New Haven pretindea ca prin aceasta metoda urmarea sa descurajeze clientii sa depaseasca viteza legala, pentru a evita uzura suplimentara a masinilor.
Cutia care te paraste politistilor
Gigantul american IBM a incheiat cu ceva vreme in urma un contract in valoare de 125 de milioane de dolari cu autoritatile din Emiratele Arabe Unite pentru introducerea unei cutii inteligente (Smart Box) pe masinile care circula in aceasta tara. Sistemul va furniza date despre trafic, se va conecta la sistemul GPS de orientare prin satelit si ii va avertiza vocal pe conducatorii auto atunci cand acestia au apasat prea tare pe pedala de acceleratie. Daca soferii ignora avertismentul, Smart Box ii „paraste” politistilor. Foloseste conexiunea GSM/GPRS pentru a transmite politiei viteza, identitatea soferului si locatia automobilului, astfel ca amenda se emite aproape instantaneu. Sistemul va monitoriza si alte incalcari ale regulilor de circulatie.
In Emiratele Arabe Unite traficul auto e nesigur. La fiecare doua ore, o persoana e ranita, iar la fiecare 15 ore un om moare intr-un accident rutier.
FBI vrea sa asculte telefoanele mobile din avioane
FBI si Department of Homeland Security se opun unei propuneri privind permiterea utilizarii telefoanelor mobile si a altor dispozitive wireless pe avioane. In cazul in care operatorii de retele de telecomunicatii nu se conformeaza unei liste cuprinzatoare de masuri privind interceptarea convorbirilor, FBI si Homeland Security nu vor sa permita utilizarea mobilelor si a laptopurilor in avioane. Ingrijorarile referitoare la interferentele cu sistemele electronice ale avioanelor au avut drept rezultat interzicerea, pana acum, a utilizarii telefoanelor mobile in avioane. Una dintre posibilitati, de exemplu, ar putea fi crearea unor zone speciale in avioanele comerciale unde se pot efectua apeluri si conexiuni wireless. Agentiile guvernamentale vor insa sa aiba posibilitatea de a intercepta toate aceste apeluri, din motive legate de prevenirea actelor teroriste. Printre reglementarile solicitate de FBI si Homeland Security se numara identificarea numarului locului pasagerului care efectueaza apelul, posibilitatea intreruperii apelului, blocarea accesului wireless pentru toti pasagerii cu exceptia agentilor guvernamentali si altele.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.






