Americanii fac pregatiri de razboi?

Presedintele SUA, George W. Bush, se gandeste serios la recurgerea la forta impotriva Iranului ca urmare a deciziei acestei tari de a-si relua activitatile de conversie a uraniului. Iranul, care a rupt saptamana trecuta sigiliile care garantau inactivitatea uzinei de conversie a uraniului de la Ispahan, declarandu-si intentia de a o repune in activitate completa, a anuntat ca nu va reveni asupra deciziei sale si a acuzat SUA si Marea Britanie de amestec in treburile sale interne. Cancelarul german Gerhard Schroeder si-a manifestat imediat opozitia fata de afirmatiile lui Bush, aducand critici dure la adresa administratiei americane intr-un discurs rostit la Hanovra.

Sigiliile nucleare indepartate
Agentia Internationala pentru energie Atomica (AIEA) a adoptat o rezolutie in care critica Iranul ca nu coopereaza indeajuns cu echipa de inspectori care ancheteaza activitatea sa in domeniul nuclear si-i cere sa-si intensifice eforturile. Documentul nu prevede insa posibila adoptare de sanctiuni de catre Consiliul de Securitate in cazul in care Iranul nu se conformeaza. Agentia ONU pentru energie atomica a confirmat ca Iranul a indepartat toate sigiliile puse la uzina de prelucrare a uraniului de la Isfahan. Diplomatii incearca sa gaseasca cea mai buna cale de a admonesta Teheranul pentru reluarea activitatilor de imbogatire a uraniului. Imbogatirea uraniului este un punct vital in orice proces nuclear. Materialul obtinut poate fi folosit ca incarcatura pentru o bomba atomica, si drept combustibil in reactoare. SUA se opune proliferarii nucleare, dar numai cand e vorba de anumite state „problema”. Washingtonul nu s-a plans niciodata de arsenalul nuclear al Israelului, dar a incercat sa tempereze cursa inarmarii intre India si Pakistan.

Iranienii se vor apara
Teheranul a avertizat SUA ca va raspunde unui eventual atac militar. „Nu credem ca SUA ar comite o astfel de eroare”, a declarat purtatorul de cuvant al Ministerului iranian de Externe, Hamid Reza Assefi. Totodata, Assefi a acuzat SUA si Marea Britanie ca au provocat recentele revolte din zona de granita cu Irakul, unde traiesc importante comunitati arabe si kurde. „Dispunem de informatii conform carora Statele Unite se amesteca in nord-vestul Iranului; acest lucru este inacceptabil si vom protesta in curand. Potrivit informatiilor noastre, si Marea Britanie a intervenit in zona Khouzistan, unii dintre agitatori fiind pregatiti in baze aflate sub control britanic in Irak”, a adaugat Assefi. Iranul ar putea provoca o crestere a pretului petrolului, daca i se blocheaza programul nuclear. Asa a amenintat reprezentantul Iranului, Sirus Nasseri, la Agentia Internationala pentru Energie Atomica.

Scenarii de atac
Deocamdata nu exista nici o dovada ca presedintele Bush ar fi luat o decizie cu privire la atacarea Iranului, se stie doar ca inalti oficiali din administratie au luat pozitie in favoarea unei actiuni militare. Bush a aprobat Departamentului Apararii crearea unor scenarii pentru un asemenea atac, pentru a desfasura diverse actiuni preliminare. Asa cum a fost cazul in anul 2002 in ce priveste Irakul, elementele de baza ale unui atac asupra Iranului incep sa fie aranjate. „Toate optiunile sunt posibile. Recurgerea la forta este ultima optiune pentru un presedinte. Stiti ca noi am recurs la forta intr-un trecut apropiat pentru a asigura securitatea tarii noastre”, a afirmat recent George W. Bush.

Avioane spion
Primul pas este verificarea locatiei posibilelor tinte din Iran si a eficacitatii apararii iraniene. Gurile rele spun ca identificarea tintelor a inceput anul trecut, cand CIA si US Special Operations Forces (SOF) au trimis cateva avioane spion teleghidate „Predator” deasupra Iranului, precum si cateva mici unitati de recunoastere in teritoriul tarii.
Aceste actiuni, pentru prima oara dezvaluite in „The New Yorker” in ianuarie 2005, sunt probabil destinate sa studieze terenul pentru posibile atacuri din aer si de la sol. Oficialii Pentagonului s-au intalnit cu omologii israelieni pentru a discuta o posibila participare a aviatiei israeliene la aceste scenarii, desi acestea discutii nu au fost confirmate oficial.

La fel ca inainte de razboiul din Irak
In 2002 Bush dadea semnale slabe in legatura cu intentiile sale asupra Irakului, negand ca o decizie privind invazia ar fi fost luata. Astazi da semnale similare referitoare la Iran. „Asertiunile ca SUA s-ar pregati pentru atacarea Iranului sunt pur si simplu ridicole” a declarat Bush in timpul unei vizite in Belgia in februarie 2005. La fel cum dezmintirile sale din 2002 au fost urmate de pregatiri pentru razboi contra Irakului, analistii la fel observa azi pregatiri similare pentru un atac asupra Iranului.

Germanii nu-l aproba pe Bush
Politicienii germani nu vor sa-i sustina pe americani. „Avem acum experienta ca nu aduce nimic bun”, a spus Schroeder ca raspuns la declaratiile lui Bush. A sugerat ca Washingtonul si Berlinul s-ar situa din nou pe pozitii opuse in cazul in care s-ar avea in vedere o interventie militara impotriva Iranului. Analistii considera ca acest apel reaminteste opozitia ferma a cancelarului fata de razboiul din Irak – o atitudine care a contat mult in ochii germanilor si a dus la realegerea sa.

Iranul e sprijinit de sirieni
La Teheran, presedintele ultraconservator iranian Mahmud Ahmadinejad a prezentat parlamentului de la Teheran noul guvern, majoritatea membrilor acestuia facand parte dintre reprezentantii aripii „dure” a regimului de la Teheran. Ahmadinejad l-a propus pe succesorul sau in functia de primar al Teheranului, Ali Saeedlou, pentru functia de ministru al Petrolului, post foarte important in Iran, al doilea producator de petrol din OPEC.
Noul presedinte iranian, Mahmud Ahmadinejad, l-a primit la Teheran pe omologul sau sirian, Bashar Al Assad, „un prieten al natiunii iraniene”, prilej cu care a anuntat consolidarea bunelor relatii bilaterale, pentru a putea raspunde „amenintarilor care apropie” cele doua parti. „Siria reprezinta linia de front a natiunii musulmane, iar amenintarile comune ne apropie si fac mai mult ca oricand necesara cooperarea iranianosiriana”, a declarat Mahmud Ahmadinejad. Siria si Iranul au fost incluse de presedintele american in asa-zisa „axa a raului”, fiind acuzate in mod repetat de Washington ca sustin insurgenta irakiana.

Presedinte acuzat de terorism
Presedintele Ahmadinejad face deja obiectul unei anchete, initiata de serviciile americane care verifica daca acesta a jucat vreun rol in luarea de ostatici de la ambasada SUA la Teheran in perioada 1979 – 1981. Pe 4 noiembrie 1979, mai multi studenti iranieni au luat ostatici si au tinut captivi timp de 444 zile 52 de americani, la Ambasada SUA de la Teheran. Ei au facut acest gest in urma refuzului Washingtonului de a-l extrada pe Sahul Mohammad Reza Pahlavi, fostul monarh iranian, pentru a fi judecat. Sahul fugise din Iran in acelasi an, dupa ce regimul sau fusese rasturnat de Revolutia Islamica.
La inceputul lunii iulie ministerul austriac de Interne a anuntat ca detine documente care il acuza pe presedintele iranian de implicare in asasinarea unui lider kurd la Viena, in anul 1989, informeaza „Le Monde“. Ghassemlou, secretar general al Partidului Democratic din Kurdistan/Iran, miscare de opozitie interzisa de Teheran, si doi dintre colaboratorii sai au fost ucisi de un comando la 13 iulie 1989 la Viena. Asasinii n-au fost gasiti.

Putin apara Teheranul
Presedintele Rusiei Vladimir Putin a sarit in apararea Iranului, spunand ca Teheranul nu incearca sa produca arme nucleare. Declaratia vine in contextul in care ministerul apararii de la Moscova a anuntat ca vrea sa vanda Siriei rachete cu raza scurta de actiune. Rusia si Iranul au relatii stranse inca din vremea Uniunii Sovietice. Cele doua tari coopereaza in domeniul nuclear de cel putin zece ani.
In virtutea acestei cooperari, presedintele Putin a declarat ca e convins ca Iranul foloseste tehnologia nucleara in scopuri pasnice si ca nu are de gand sa fabrice arme nucleare. Rusia, a spus Vladimir Putin, va continua sa coopereze cu Iranul pe toate planurile, inclusiv in domeniul energiei nucleare.

Pretul petrolului a sarit de 65 de dolari!
Zilele trecute pretul petrolui a depasit pentru prima oara 65 de dolari din cauza rezervelor scazute ale SUA si din cauza instabilitatii din Orientul Mijlociu. Pretul de referinta pentru luna septembrie al barilului de titei a atins valoarea-record de 65,23 de dolari! Statele Unite au anuntat ca rezervele de petrol au scazut cu doua milioane de barili, ceea ce a determinat scumpirea acestuia si la pompe. Scumpirea carburantilor a fost determinata si de tensiunile din Arabia Saudita si Iran, cei mai mari exportatori de titei.
Cei mai pesimisti analisti spun ca petrolul va ajunge pana la sfarsitul anului la pragul de 70 de dolari. (A.A.)