10 ani de la moartea lui Cioran

Anul 1936. Intr-o cafenea din Scheii Brasovului intra un tanar cu ochii umbriti de sprancenele stufoase. Se asaza intr-o colt mai intunecos si cere o cafea. La masa lui cere voie sa se aseze un coleg, profesorul de gimnastica. „Sunteti Shakespeare?”, il intreaba tanarul. „Stiti foarte bine ca nu sunt Shakespeare” ii raspunde socat profesorul. „Nu? Atunci carati-va!”, exclama Emil Cioran, profesorul de filosofie. Colegul sau a plecat ofensat, raspandind zvonul ca tanarul a innebunit. Filosoful Emil Cioran a fost unul dintre dascalii care a predat la Colegiul National „Andrei Saguna”. Anul acesta s-au implinit 10 ani de la moartea sa. Putini elevi din acea promotie mai sunt in viata, dar toti si-l amintesc pe profesorul Cioran.

Profesorul „nebun“
Prima si singura data cand marele filosof a cochetat cu cariera didactica a fost in perioada 1936-1937, cand a predat la Brasov. Unul dintre fostii sai elevi, Stelian Socaciu, isi amintea ca, la intrarea in clasa, Cioran arunca de la distanta catalogul pe catedra. La prima ora, elevii clasei a VI-a (echivalentul de acum a clasei a X-a) l-au intrebat ce autor de manual le recomanda. „De dracu!”, le-a raspuns acesta iritat. Elevii nu-l prea iubeau atunci, au inceput sa-l aprecieze doar peste ani. Il poreclisera „Nebunul”, deoarece era excentric si sever. In 1936, Colegiul „Andrei Saguna” era considerat cea mai buna scoala din sud-estul Transilvaniei. Desi ii aparusera deja doua carti, elevii nu stiau mai nimic despre Emil Cioran. Directorul de atunci era unul dintre putinii oameni din scoala care il apreciau. Profesorii erau distanti fata de tanarul neconformist. Considerau ca filosofia depresiva a acestuia nu este sanatoasa pentru mintile fragede ale elevilor. Cioran „se certa” cu Dumnezeu si din acest motiv nu era agreat de brasovenii conservatori. Cei mai multi profesori aveau reguli stricte, purtau gulere si mansete tari. Cioran se imbraca lejer, avea mereu un aer de plictiseala cu rare accese de ras. Elevii nu se dadeau in laturi sa-i joace feste. O data au spart o fiola de acid sulfuric „imprumutata” din laboratorul de chimie. Cum mirosea ingrozitor, Cioran i-a parat la director, iar vinovatul a fost pedepsit. Lasase patru elevi corijenti, dar i-a trecut pe toti la reexaminare.

Intalnire la Paris
Peste ani, unul dintre colegii lui Stelian Socaciu, Mircea Mihailescu, l-a vizitat pe Emil Cioran la Paris. In 1991 s-au intalnit la intrarea din imobilul Rue de L’Odeon. Dupa ce a cumparat paine i-a dat si fostului elev una, apoi i-a pus mai multe intrebari legate de situatia din tara. In mansarda in care locuia i-a povestit despre esecul intalnirii cu scriitorul Albert Camus si de cat de dezamagit era ca nu a vorbit niciodata cu Sartre, desi erau „colegi” de cafenea.
(A.A.)

Liceul personalitatilor
De-a lungul timpului, 47 dintre membrii Academiei Romane au absolvit cel mai vestit liceu brasovean. Printre elevii de seama se afla poetul Lucian Blaga, Octavian Goga, St. O. Iosif si Alexandru Surdu. Gimnaziul romanesc s-a infiintat in anul 1850. Prima piatra a fost pusa la temelie pe data de 17 septembrie 1850 de catre episcopul Andrei Saguna. Initiativa le-a apartinut protopopului Ioan Popazu si lui George Baritiu. Ridicarea constructiei a fost posibila cu ajutorul material acordat de Biserica Sf. Nicolae si prin contributia baneasca a brasovenilor.