In timp ce studentii se bat pentru locurile de cazare, agentii imobiliari de ocazie fac comert cu camerele de camin

La inceputul fiecarui an universitar e forfota mare in centrele de cazare. Caminele sunt luate cu asalt de studentii care vor sa scoata cat mai putini bani din buzunar pentru plata chiriilor. Dar nu toti isi doresc sa guste din plin „viata de caminist”. Studentii ai caror parinti au venituri substantiale isi permit chiar sa cumpere locuinte. Cei cu posibilitati modeste inchiriaza. E mai scump ca la camin, dar acolo unde se asociaza cate trei-patru, cota la chirie si la intretinere scade simtitor. Procedeul a devenit foarte familiar. Astfel ca prezenta studentilor a facut ca tarifele de inchiriere a camerelor, garsonierelor sau apartamentelor sa creasca. Nu putini sunt aceia care renunta la camera de camin pentru a beneficia de mai multa liniste si intimitate. Asa ca multi dintre acestia solicita cazare in camin pentru ca apoi sa-l scoata la vanzare. Reporterul TRANSILVANIEI EXPRES a reusit sa negocieze cu un student un loc in caminul 1 din Complexul „Memo”.

Procedeu simplu
De obicei, studentii care isi scot la vanzare locul din camin lipesc afise peste tot: pe stalpii din apropierea caminelor, pe cosurile de gunoi, la avizierele facultatilor. Fiind interesat sa cumpar, am recurs la alta metoda: am facut mai multe fluturase cu textul „Cumpar loc in camin”. Evident, am trecut pe biletel si numarul de telefon la care sa fiu contactat. Luni, in ultima zi de cazare, primesc un mesaj pe mobil „Daca mai cauti sa cumperi loc in camin hai sa ne intalnim”. Imediat il sun pe respectivul pentru a stabili o intalnire. Ramane sa ne vedem a doua zi in fata cantinei din Memo, la 11.30. Nu dupa mult timp, „studentul” revine cu un telefon si-mi spune ca perioada de cazari s-a terminat si intelegerea noastra cade. Il linistesc explicandu-i ca inca se mai poate. Ramane batut in cuie pentru marti sa ne intalnim.

50 de euro un loc in camin
Studentul este om de cuvant, fiind prezent la ora fixata. Il cheama Marius. „Hai sa mergem sa-ti arat camera”, imi spune scurt. Aflu ca este student la Psihologie in anul I, dar a mai incercat si alte facultati, fara succes. „Locul este in caminul 1, camera 96”, mi se adreseaza la un moment dat. Imi dau seama ca este la ultimul etaj. Marius este foarte interesat de situatia mea: la ce facultate sunt, din ce oras si cum de nu am loc in camin… Ii dau toate detaliile, iar in privinta locului il mint ca pur si simplu nu am primit. Pana sa ajungem in fata caminului cu pricina, proaspatul student imi cere sa-i spun pretul pe care pot sa-l ofer. Incerc sa ma eschivez. „Spune tu cat oferi, iar eu iti spun daca imi convine, ca nu prea stiu cum merg treburile”, incearca Marius sa scoata cat mai mult de la mine. Ca sa scap mai repede ii „arunc” suma de 50 de euro, dand impresia ca sunt intr-o situatie disperata. Dintr-o data fata i se lumineaza. Dupa ce ajungem la locul cu pricina, mergem amandoi sa ne interesam daca se mai cazeaza. Ciudat, pentru ca tocmai imi aratase o camera pentru care nu semnase inca nici un contract de inchiriere. „Astazi dupa ora doua sau maine dimineata”, imi raspunde sec o femeie. Apoi urcam sa vedem locul. Este, asa cum am banuit, la ultimul etaj al caminului 1. Usile de la intrare nu-mi inspira prea multa incredere. Par foarte subrede si nesigure. Multi studenti le accepta asa cum sunt, dar altii schimba pana si incuietorile. Numai sa-si stie lucrurile in siguranta. Usa viitorului meu loc de odihna si studiu e inchisa. Asa ca nu stiu in ce conditii as putea sta. Mai stabilim inca o intalnire la ora doua pentru a ne lua locul in primire. Dupa ce „proprietarul” se caza, eu ii luam locul si-i plateam chiria. Pana sa ne despartim, mai vine cu o propunere: „Le ai cu bautura, cu tigarile?”. Dau din cap in semn ca nu. „Uite! Eu stau la o batranica. Am tot ce-mi trebuie. Nu e superconfort. Dar… ce-ai zice, cat ai da sa stam amandoi?”. „E o varianta pe care o voi lua in calcul. Nu stiu exact ce sa-ti spun”, incerc eu sa ocolesc un „nu” hotarat. Apoi ne despartim.

Administratie bolnava
Doamna administrator este bolnava. In locul ei e altcineva, o femeie blonda, care nu vrea sa-si dezvaluie identitatea, si un student in anul V la Inginerie Tehnologica, Daniel Radu. Daniel ajuta la cazarea studentilor. „Nu au fost cazuri de studenti prinsi ca au vandut locul in camin. Nici nu se prea pot depista. In cazul in care sunt prinsi, isi pierd dreptul de cazare in camin pe toata perioada studiului”, explica studentul. In contractul de inchiriere pe care studentii il semneaza, la art. 9 punctul 1 (facsimil), se face urmatoarea precizare: „Studentii care instraineaza locul de cazare sau folosesc Buletinul de Identitate pentru a caza alte persoane pierd dreptul de cazare pentru toata perioada cat fac studii si vor fi trasi la raspundere contraventionala, civila sau penala, dupa caz”.

Variante la camin
In camine, chiriile sunt mai mici decat cele de la garsoniere sau apartamente. Totusi, nu putini sunt cei care aleg sa stea in camin. In preajma inceputului anului universitar in ziare apar foarte multe anunturi in care se prezinta ofertele pentru studenti. Multi se duc direct la sursa, adica la camine, pentru a lipi anunturi. „Ofer spre inchiriere unei studente serioase o camera cu intrare separata in casa, pe strada Spartacus”, suna un astfel de anunt. Dau telefon si aflu ca e vorba despre o camera cu baie, televizor. Imobilul se afla in zona Grivitei, iar camera costa 50 de euro. Dar lipseste accesul la bucatarie. In schimb, este inclusa si plata intretinerii. „Vreau neaparat studenta pentru ca… baietii sunt mai hoinari”, isi motiveaza dorinta femeia de la capatul firului.
In ziare, la rubricile de mica publicitate sunt, de asemenea, multe oferte pentru studentii mai cu dare de mana. „Ofer inchiriere camera bloc, facilitati 2 studenti”. Sun si aici. Raspunde un barbat. „E o camera in apartament cu trei camere, mobilata, acces la baie si bucatarie. Este situat pe Mircea cel Batran, aproape de Colina. Costa 70 de euro, la care se adauga si intretinerea”, explica barbatul. In acest timp, samsarii de ocazie profita din plin. Ca, de altfel, in fiecare an.