Intrebari fara raspuns

De cum ma sui in taxi, langa el, imi dau seama ca este foarte nervos. Sapca neagra pe care scrie „kill” ascunde o teasta rasa. Are o privire incruntata si manuieste schimbatorul de viteze de parca ar fi o ranga. Are tatuat un cap de buldog pe mana. Bombane tot timpul. „Ce dracu mai sapa pe aici! M-am saturat de gaurile pe care le fac”, arunca printre dinti. Dau aprobator din cap, incercand sa-l calmez. „Lucrezi la ziar?”, ma intreaba privindu-ma suspicios cu coada ochiului. „Da”, raspund cu jumatate de gura. „Numa’ minciuni scrieti prin gazete!”, exclama punand o frana brusca. Zambesc fastacit si dau din umeri. „De ce trebuie sa se faca acum atatea lucrari. E paralizat orasul. Matale iti convine, dom’le, ca au ajuns sa faca varza strazile?”, continua pe un ton recalcitrant. Raspund din nou temator: „Sigur ca nu”. „Ce mama dracu’ fac aia in Consiliul Local? Nici macar nu se mai cearta. Voteaza la unison, de parca-s intelesi dinainte. Sunt mana-n mana, nu?”. „S-ar putea”, incerc sa nu-l contrazic. „Recunoaste dom’le ca au ajuns sa ne conduca toti nenorocitii!”, imi ordona intorcandu-se spre mine, dupa ce opreste la un semafor. Ma sageteaza cu privirea. „Recunosc”, spun repede speriat. Il claxoneaza insistent pe soferul din fata care demareaza cu greutate. „Mie unul mi-e clar. Cheltuiesc o gramada de bani cu politica lor de rahat, apoi se apuca sa gaureasca orasul cu bani de la buget ca sa-si scoata parleala. Astia-s gospodari cum se lauda, dom’le?”. Inainte sa raspund, ezit un moment. Observ o vena care i se umfla pe tampla. „Nici gand”, raspund repede, inainte sa explodeze.
Pana ajungem la destinatie, il aprob constiincios, atent sa nu-l enervez. Continua cu acelasi ton indignat si dupa ce-i platesc cursa. „Sa stii ca nu-i inghit pe ziaristi. Dar dumneata mi-ai placut pentru ca reusesti sa-ti spui deschis opiniile”, incheie, inainte ca eu sa inchid portiera.