Revendicare – Se intorc grofii

Vama Buzaului ar putea fi revendicata in intregime de urmasii a trei familii de conti
Nu cu mult timp in urma, subprefectul Brasovului, Andras Szakal, a declarat public ca toata comuna Vama Buzaului ar putea fi retrocedata unor urmasi ai grofului maghiar Beldi, conte care apare in toate extrasele de carte funciara din comuna. Tot subprefectul s-a grabit sa mai adauge ca „primarul din Vama Buzaului ar putea deveni primul primar particular din tara”. Datele istorice sunt insa contradictorii, iar urmasii contelui ar putea ajunge sa se judece cu locuitorii din comuna.

„E fals!“
Pe la 1800 Vama Buzaului era sub stapanirea imperiului austro-ungar. In 1848 locuitorii din Vama se judecau la Inalta Curte de la Viena cu contele Albert Beldy pentru a deveni oameni liberi. Pe la 1900, in zona erau trei familii mari de grofi: Mikes, Beldi si Nemes. Vremurile schimbatoare i-au determinat sa-si vanda din terenuri. Dupa cum spun batranii comunei, foarte multi dintre grofi si-au vandut pamanturile doar in urma unor intelegeri verbale facute la crasma, fara acte. Exista insa si contracte generale de cumparare, liste de cumparatori sau chiar chitante scrise de mana unde se specifica unde, cine si cat a cumparat. „E fals! Comuna nu are cum sa fie retrocedata in totalitate fostilor grofi. Am acte care atesta ca si-au vandut o mare parte din terenuri. Pentru retrocedari a venit un urmas al lui Mikes, Szigismund Mikes. Vor primi numai cat le-a mai ramas, daca le-a mai ramas ceva. In prezent sunt revendicate doar 29 de hectare de teren arabil si mai mult teren forestier”, spune primarul comunei Vama Buzaului, Tiberiu Chirilas, contrazicandu-l pe subprefectul Szakal.

Documente graitoare pentru localnicii din Vama
Cu timpul, grofii au trebuit sa faca fata amenintarii comuniste. Asta a dus la intensificarea vanzarilor terenurilor catre romanii mai instariti. „De exemplu am acte care atesta cand a fost inscris Beldi in CF, adica pe la 1890. Am si acte prin care Francisc Beldi vinde la localnici 522 de iugare de pamant. Iar daca au fost expropriati de comunisti, au primit o contravaloare”, explica primarul. Oamenii din Vama au simtul proprietatii foarte bine dezvoltat. Mai ales ca nu au fost atinsi de marea colectivizare comunista. Stiu ce este al lor si ce nu, chiar daca nu au acte care sa dovedeasca acest lucru. Cei mai grijulii, si-au intabulat terenul cumparat de la grofi, dar majoritatea nu. Asa ca principala grija a primarului comunei este sa le dea titluri de proprietate pe terenurile pe care le detin. Si asta se va intampla dupa 30 noiembrie. Pentru a nu gresi, primarul are un plan al tuturor terenurilor comunei, plan realizat de un expert. In plus, stie cam pe unde si cat are fiecare locuitor al comunei, ca este de loc din Vama Buzaului. Astfel ca, uzucapiunea ii va face pe multi locuitori din Vama proprietari cu acte in regula.

Parerea specialistului in istorie
Primarul din Vama Buzaului are un aliat de nadejde. Este vorba de Corina Baragan, profesor de istorie in comuna si consultant in Comisia de fond funciar din Vama Buzaului, care s-a ocupat cu studierea istoriei Vamii. Cercetarea documentelor din Arhiva Nationala, a putut stabili in mare masura situatia terenurilor din comuna. „Subprefectul nu cunoaste situatia. Dupa 1948 localnicii nu si-au mai facut intabulari. Dar, ei au folosit neintrerupt terenurile. Avem documente din arhiva care atesta ca grofii au vandut, dar si cui s-a dat”, explica profesoara. Solutia ei privind rezolvarea situatiei este una foarte simpla: fiecare parte implicata sa prezinte actele de care dispune. Tot din cercetarile facute in arhiva a mai aflat ca dupa exproprierea grofilor, acestia au fost despagubiti de statul roman, dandu-li-se bani, intarind astfel spusele primarului. „Conform documentelor, in 1944 Francisc Beldi mai aparea in CF cu 794 de iugare de teren. Iar in ’47 a vandut mai bine de 400 de iugare. Sa respectam adevarul istoric. Sa-i dea cat mai are. Nu-i nici o problema”, asigura Corina Baragan.

O clujeanca, urmasa contelui Beldi
Clujeanca Kerekes Maria este o urmasa a familiei de grofi Beldi. Kerekes a revendicat un conac din comuna Geaca. „Am refacut arborele genealogic al familiei pana in 1630, an in care stramosii mei traiau in secuime”, povesteste femeia. Asa a aflat ca, in secolul al XIX-lea, unul dintre stramosii ei, Beldi Akos, a fost numit prefect al comitatului Cluj si s-a mutat cu o mare parte a familiei in aceasta zona.
Unul dintre conacele familiei, cel din Geaca, a fost construit in 1880. „Acolo a locuit si tata, dar imobilul era al matusii mele”, sustine Kerekes Maria. De mai bine de 5 ani, ea face demersuri pentru a intra in posesia acestui conac. „Primarul din Geaca este binevoitor, dar cred ca ii este frica sa semneze actele. Pana la urma se va rezolva, nu se va ajunge la proces”, crede mostenitoarea familiei Beldi. Maria are patru frati. Pe langa conacul din Cluj, cei cinci frati au revendicat proprietati si in judetul Brasov, in comuna Vama Buzaului. Cu cei din familia Mekes, care au revendicat si ei terenuri in Vama, sunt rude. „Am trimis o cerere la cei din Intorsura Buzaului, cei de acolo au
trimis-o in Vama Buzaului, dar de acolo n-am primit nici un raspuns. Ma voi duce saptamana viitoare sa vad despre ce este vorba. Nu se stie exact cat trebuie sa ni se retrocedeze. Daca au de unde sa ne dea, sa ne dea. Daca nu… asta e, nu avem ce face”, explica urmasa contelui Beldi Akos. Totusi, are speranta ca primarul va fi de buna credinta si nu va taragana problema retrocedarilor.

Fundatia urmasilor grofilor
Mostenitorii familiilor nobiliare maghiare din Transilvania au infiintat in urma cu 10 ani o fundatie numita Castellum. „Scopul era sa ne ajutam unul pe altul, in conditiile in care cei mai multi dintre noi nu aveam documente cu ajutorul carora sa ne revendicam proprietatile”, sustine Kerekes Maria, vicepresedintele fundatiei. In prezent, Fundatia Castellum are acum circa 300 de membri, majoritatea locuind in strainatate. Kerekes Maria nu poate uita ce s-a intamplat cu o alta casa a familiei: „In Cehu Silvaniei era o casa cu patru camere in care a functionat IAS-ul. De la desfiintarea lui si pana acum, oamenii au furat totul. Cu greu mai poti crede ca pe terenul acela a existat candva o casa”.