Crainicul Homorodului

Barbatul urca pieptis ulita stramta. Apoi se opreste sa-si traga sufletul. Duce goarna la buze si scoate niste semnale sacadate. La fiecare casa, lumea iese la porti. Barbatul trage aer in piept si striga din rasputeri: „Care are vite sa vina maine, in curtea fostului C.A.P., la ora 9.00, ca li se da parcela de pasune cu iarba grasa!”

Vestitorul Primariei
Putina lume stie cine e Nicolae Avram din Homorod. Dar daca intrebi de Baragan, toata lumea il cunoaste. El este cel care „face publicatii”. Merge prin comuna, suna din goarna si anunta ce e nou in comunitate. S-a ales cu porecla acum cativa ani. A fost plecat in Dobrogea, sa munceasca la camp. „Gornistul era cel mai sarac om din sat. Am zis ca postul asta mi se potriveste mie”, povesteste Baragan. Fostul gornist isi anuntase retragerea. Se imbolnavise de plamani. Baragan a dat o proba in fata primarului. Multumit de prestatia homorodeanului, acesta l-a angajat pe loc. Cu 100.000 de lei pe luna. Era cunoscut prin comuna pentru talentul sau muzical. „Tatal meu canta la toate instrumentele. Eu nu am fost asa priceput cu degetele. N-am putut sa invat la trompeta. Dar la goarna stiu sa suflu”, marturiseste gornistul.

Goarna de pe vremea pionierilor
Nicolae a primit o goarna din dotarea fostului detasment de pionieri al comunei. Acum, e cam ruginita si si-ar dori una noua. De fiecarae data cand trebuie anuntat ceva, primarul ii trimite un bilet printr-un curier cu ceea ce trebuie sa le comunice cetatenilor. Baragan il citeste o data. Pe urma face probe de voce. Nu pleaca la drum pana nu-l invata pe de rost. Cateodata mai modifica textul, sa fie mai pe intelesul omului. Bate strazile pe jos. Se opreste din 100 in 100 de metri. Trambiteaza si striga. Un tur de Homorod dureaza cam doua ore. Baragan are o harta in minte si nu e abate niciodta de la traseul stiut. Umbla dimineata si seara, cand oamenii sunt pe la casele lor. Anunta stiri in fiecare saptamana. Uneori si o data la trei zile. Oricum ar fi, salariul e fix. E trecut pe statul Primariei. Cateodata il plateste primarul, din propriul buzunar. Baragan a fost operat de ulcer perforat. Nevasta lui e bolnava de inima. Stau cu doi copii si cu doi nepoti intr-o singura camera. Cealalta incapere e goala. Mobila i-au dat-o baiatului cand s-a insurat.

De sapte ani, pe ulitele satului
Cel mai tare il enerveaza cand satenii care au probleme cu auzul il pun sa repete. „Raman intr-un loc sa le explic, si asa ajung in intarziere.”, spune gornistul. In sapte ani de zile, de cand are aceasta meserie, a facut tot felul de anunturi. Ca vine circul, ca trebuie sa iasa lumea la curatenia de primavara. Ca se face licitatia pentru alegerea ciobanului in grija caruia se lasa oile. Ca se sfinteste Biserica Ortodoxa. Ca vine veterinarul in control. Ca trebuie platita fara intarziere sarea pentru animale. Ca vine ajutorul social. „Toti cetatenii care-s batrani sa-si duca cupoanele de pensie la dispensar ca trebuie trimise la Brasov!”, striga Baragan cu voce puternica. La 58 de ani, e foarte mandru de ceea ce face. Este respectat de sateni. Aparitia lui scoate toata suflarea in drum.