Manele greviste si prezidentiale

Daca intelectualii subtiri a caror greva ii tine pe elevi pe-acasa, prin baruri si la colt de strada, laolalta cu bisnitarii si spre disperarea parintilor, au ajuns sa-si ia
drept imn al grevei un (s)hit al lui Adi, piticotul-minune, atunci s-a dus naibii, pardon de expresie, orice consideratie pe care o nutream pentru dascalimea romana. Daca exista profesori intr-atat de ahtiati dupa manele, atunci mai bine sa stea in greva pana la sfarsitul vietilor lor! Sau sa fie luati frumusel de manute si condusi la directiile de resurse umane de pe la inspectorate, unde sa li se puna in brate cartile de munca si sa li se ureze drum bun si succes in noile activitati pe care si le vor alege. Cine stie, poate unii vor face cariere frumoase ca aplaudaci la emisiunile cu manelisti ale altor ’telectuali de marca, precum Teo, Raduleasca, madmoazel RaTatu, Dan Negru si altii asemenea. Sau vor avea mai mult timp sa se consacre ca telespectatorii cei mai fideli ai telenovelelor, ai Capitanului Vijelie, ai Vacantei Mari si-ai posturilor cu dansuri din buric si cantece cu dolari, dusmani si masini straine.
Stiu ca prin cele de mai sus imi voi atrage dusmanii, dar profesorii fani ai manelelor nu fac decat sa-si compromita colegii intr-adevar demni de acest nume. Ce educatie le pot da elevilor acei profesori ce cad in fund de admiratie fata de lanturile, ghiulurile si vestimentatia de extrem prost gust a manelistilor natiei si se extaziaza auzind lalaielile lor patetice si versurile cretine ale „peselor” lor?
Se pare, insa, ca misiunea profesorilor manelisti s-a incheiat o data cu semnalul dat ieri de presedintele Traian Basescu, acest factotum al politicii interne si internationale. E, intr-adevar, un politician iesit din comun, un rezolvitor al tuturor problemelor mari ce macina lumea si tara. Creeaza axe, integreaza Moldova in Uniunea Europeana, ii impaca pe coreenii de la nord cu cei de la sud, recupereaza Marea Neagra de la rusi, care o facusera lacul lor, pune in vedere Siriei sa se potoleasca, fiindca altfel ii va trage una peste bot, solutioneaza cvadratura cercului din Kosovo, ii vorbeste presedintelui francez despre cum se aliaza Romania cu SUA, fiindca Europa e moale ca o bolnava de osteoporoza… Iar intre doua asemenea succese de rasunet mondial, se relaxeaza dand telefoane la emisiuni de televiziune, ordonand sa se rezolve cu coruptia pesedista si liberala, sa fie ras Tariceanu, sa se faca ordine in Sanatate, sa se termine podul mesterului Manole de la Maracineni, sa se dea bani profesorilor, iar acestia sa inceteze greva, sa nu mai scrie presa ce vrea ea, sa scrie ce vrea el, sa nu-si mai bage nasul in ingineriile sale locative, sa nu mai comenteze despre Lenuta Udrea, sa uite afacerile cu spatii si terenuri ale statului facute in Capitala pe cand el era primar si-asa mai departe. Daca, totusi, unii ziaristi indisciplinati nu-i executa ordinele, atunci verdictul e necrutator: sunt in slujba „grupurilor de interese”, pe care presedintele zice ca le stie, dar nu vrea in ruptul capului sa ni le dezvaluie. Toate astea sunt, cum ar veni, tot un soi de manele, pe care seful statului le canta cu foc romanimii si restului lumii. Si ne-a asigurat ca nu se va opri din cantat.
Apropo: intr-una din interventiile sale telefonice in emisiunile televizate, dl. Basescu a incercat sa-si mascheze raspunsurile neconvingatoare la intrebari foarte directe si punctuale, aruncand stirea ca, in Bucuresti, grupurile astea de interese pe care, chipurile, le-ar ajuta ziaristii au imprastiat fluturasi denigratori, care isi propun sa „subrezeasca pozitia presedintelui”. Pana la ora la care scriu, nu s-a descoperit, insa, nici un fluturas din asta, lucru confirmat si de Politie. O fi fost vorba de hartioare cu celebra arie „Fluturas, nu mai ai aripioare”?