Cele trei culori ale romanilor

Ziua de 1 decembrie, sarbatoare pentru toti romanii, este marcata prin arborarea drapelului tricolor. Alaturi de ceilalti ardeleni, brasovenii au participat activ la pregatirea Marii Uniri. La Muzeul „Prima Scoala Romaneasca” exista sute de documente si corespondenta carturarilor brasoveni care au participat la Unire. Tricolorul romanesc era un simbol scump brasovenilor, fiind stiut ca, pana la Marea Unire, elevii sagunisti purtau culorile tricolorului sub basca scolara.
Tricolorul a fluturat nestingherit in perioada iulie-august 1916, in plin razboi mondial, dupa ce orasul a fost eliberat de catre armata romana. In perioada celor 40 de zile de stapanire romaneasca, au disparut de pe Tampa si ultimele ramasite ale statuii lui Arpad. Drapelele rosu-galben-albastre au mai fost vazute la Brasov abia in 10 decembrie 1918, cand armata romana a reintrat in Brasov, a defilat pe strada Muresenilor pana la Liceul „Andrei Saguna”.

Junii respectau cu sfintenie tricolorul
Nelipsit de la orice procesiune a junilor, buzduganul se identifica cu misiunea majora a lor, ca organizatie militara de aparare. In cele mai vechi timpuri, buzduganul era confectionat exclusiv din lemn de esenta tare. La unul din capete avea o proeminenta sub forma de maciuca, pe care erau placate bucati de fier ascutite, iar manerul era mult mai lung. Mai tarziu, tot din lemn, dar infasurat in piele, buzduganul purta la unul din capete o maciuca crestata radiar, cu varfurile ascutite, iar in partea opusa avea o bucata de plumb, pentru ca o data cu marirea greutatii sa se mareasca si eficacitatea. Dupa Unirea Transilvaniei cu Romania, buzduganul a fost confectionat din alama, mijlocul lui fiind infasurat in piele vopsita in tricolor. In zilele noastre, junii poarta cocarde la caciuli, brauri si esarfe tricolore.

Casa tricolora la Codlea
Dupa Revolutie, codleanul Gheorghe Axente a vrut sa iasa din anonimat si si-a vopsit in culorile nationale casa amplasata pe DN1. In imobilul respectiv functioneaza studioul Foto-video patronat de codlean. Axente povesteste ca ideea i-a venit dupa ce in fiecare an drapelele pe care le arbora pe cladire ii erau furate. Numai ca modul cum a zugravit casa nu a fost pe gustul alesilor locali care, dupa mai multe somatii, i-au dat si o amenda de cateva milioane de lei.

Steag pe Tampa
Consiliul Judetean Brasov, la ideea presedintelui Aristotel Cancescu, a amplasat pe Tampa un drapel urias in vechiul mandat. Motivatia a fost, la acea vreme, ca Tampa este un simbol al Brasovului si poarte fi asociat cu simbolul national. Tricolorul este iluminat in fiecare noapte de trei reflectoare montate in apropierea unui proiector de mare putere a carui lumina brazdeaza seara de seara cerul orasului. Costul total al investitiei a fost de aproximativ un miliard de lei.

Cat costa un tricolor
In Brasov se fabrica drapele la Pantex SA. In ultimii ani, Primaria a comandat din ce in ce mai putine steaguri. Anul acesta, n-a comandat nici unul. Un steag costa, cu tot cu TVA, in jur de 280.000 de lei. Sunt facute dintr-o matase groasa si au dimensiunea de 1 X 1,5 m. In alti ani au fost comenzi mai multe, principalii solicitanti fiind institutiile, in principal cele din Brasov. Anul acesta s-au vandut in preajma Zilei Nationale doar aproximativ 30 de bucati.

Clujul, cel mai tricolor oras din Romania
Cine trece prin Cluj-Napoca pentru prima data poate fi surprins de multimea insemnelor tricolore din municipiu. Pe strazi, in parcuri, in pietele publice, totul a fost vopsit in rosu, galben si albastru. Fostul primar Gheorghe Funar a vopsit totul in culorile nationale: banci, trotuare, pubele de gunoi, tobogane, toate sunt tricolore. Tatal lui Funar, face in fiecare an vin de trei culori: rosu, galben si albastru. Pentru ca vinul albastru sa aiba nuanta pe care si-a dorit-o, a combinat mai multe soiuri.

Tricolorul la competitii
Mare bataie de cap au avut chiar si designerii vestimentatiei sportivilor romani care participa la competitiile internationale. La Jocurile Olimpice de la Atena de anul trecut, fetele au prezentat o tinuta originala, cu tricolorul pe tocul pantofilor si posete in forma tortei olimpice cu o flacara in culorile tricolorului. In 2004, vestimentatia a fost realizata de firma Silva-Stephani Anais aflata la al optulea an de colaborare cu COR.

Tricolorul se sarbatoreste in doua zile
Pe 24 februarie, este sarbatoarea nationala dedicata Tricolorului, iar ca drapel national a fost ales in timpul revolutiei de la 1848. Marea Adunare de pe Campia Libertatii de la Blaj (15-17 mai 1848) a fost cel mai semnificativ moment in care a fost folosit tricolorul. In 1898, in Schei, cu ocazia aniversarii Adunarii de la Blaj, sfidand interdictia arborarii drapelului, junii si-au pus la palarii panglici de culori diferite: unii rosii, altii albastre si galbene. De atunci a ramas traditia ca vataful, armasul mare si cel mic, sa poarte doar cate o culoare a tricolorului. Ca o curiozitate, Parlamentul a decis prin Legea nr. 96/1998 sa proclame si o Zi a Drapelului in data de 26 iunie.

Imnul romanilor
„Desteapta-te, romane” este, din 1989, imnul national al Romaniei. Versurile apartin brasoveanului Andrei Muresanu (1816-1863). Muzica a fost compusa de Anton Pann.
Poemul „Un rasunet” al lui Andrei Muresanu, redactat si publicat in timpul Revolutiei de la 1848, a fost pus pe note in cateva zile. Desi oficial se stie ca pentru prima oara s-a cantat pe 29 iunie 1848 la Ramnicu Valcea, intelectualii brasoveni spun altceva. Prof. Vasile Oltean, director la „Prima Scoala Romaneasca” e de parere ca pentru prima data imnul s-a cantat in Schei, in curtea bisericii de Pe Tocile. Mai mult, se pare ca melodia a fost compusa de George Ucenescu, ucenicul lui Anton Pann. De atunci, acest imn a fost cantat in toate momentele cheie. In timpul crizei dupa lovitura de stat din 23 august 1944, cand Romania s-a detasat de alianta cu Germania a lui Hitler, alaturandu-se Aliatilor, acest imn fusese cantat in mod spontan de toti si emis pe statiile radio. Imediat dupa instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, cand regele Mihai I a fost fortat sa abdice, „Desteapta-te, romane”, ca si alte cantece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de inchisoare. Din anii 1970, melodia a putut fi din nou cantata. dar fara versurile originale.

Eroii brasoveni ai Marii Uniri
In 1916, dupa retragerea armatei romane din Brasov si ocuparea orasului de catre armatele austro-ungare si germane, situatia populatiei romanesti s-a inrautatit. Multi brasoveni au fost arestati deoarece au aplaudat intrarea armatei romane in oras, pentru ca aveau steaguri tricolore sau pentru ca au cantat la daramarea statuii lui Arpad. Mai toate bisericile ortodoxe au fost transformate in depozite, iar locuintele preotilor erau ocupate de soldatii germani. Pentru a ocroti arhiva din Schei, aceasta a fost ascunsa in turnul Bisericii „Sf. Nicolae”. Multi carturari brasoveni au fost arestati sub pretexte ridicole. Au fost ridicati noaptea si tarati pe jos, sub baionete, fiind huiduiti si scuipati. Macelarul Vasile Olteanu, convins ca armata romana va rezista, nu s-a refugiat la timp si a fost prins de inamici. Pentru ajutorul dat soldatilor romani, macelarul a fost legat cu funii de gat, a fost tarat pe strazile Brasovului, scuipat si batut in mod bestial. In cele din urma a fost ucis. In zorii zilei de 8 octombrie 1916 a avut loc un adevarat masacru, cunoscut in istorie cu numele de „transeea mortii de la Bartolomeu”. In acea zi au fost macelariti 250 de soldati romani ce aparau zona garii din Bartolomeu. Militarii romani erau desfasurati pe o intindere de cel mult 300 de metri, fiind inarmati cu pusti si o singura mitraliera. Cu o zi inaintea macelului, regimentul a facut fata cu succes unui atac crancen, in urma caruia isi consumase toata munitia. Soldatii romani au fost incercuiti de un regiment maghiar, iar mai multe mitraliere i-au ciuruit pana la ultimul om, chiar pe raniti si muribunzi.