Melodia imnului national a fost compusa tot de un brasovean

Paternitatea imnului national este controversata. Acesta a fost unul dintre subiectele discutate de oficiali ai Bisericii Romane, la sfarsitul saptamanii trecute, la Brasov. Discutiile dintre teologi, la care a participat si mitropolitul Ardealului, Laurentiu Streza, au fost conduse de pr. prof. dr. Vasile Oltean, directorul Muzeului Primei Scoli Romanesti, din Scheii Brasovului. Oficial, melodia imnului „Desteapta-te romane” ii este atribuita lui Anton Pann. „In realitate, partitura a fost adaptata de un cantor brasovean, Gheorghe Ucenescu, un discipol al lui Anton Pann, dupa cantecul popular «Din sanul maicii mele», care era in voga pe la mijlocul secolului al IX-lea”, spune parintele Oltean, care detine si documente in acest sens. Cu privire la versuri, nu incape nici o indoiala. Autorul lor este Andrei Muresianu. „Pentru prima data, «Desteapta-te, romane!» a fost cantat in 1848, in Gradina lui Timan, la Brasov, in prezenta mai multor revolutionari pasoptisti. Anton Pann nu se afla pe atunci la Brasov, neavand deci cum sa se intalneasca cu Andrei Muresianu in mai 1848, cand acesta a scris versurile. Legea «Zilei imnului national», votata in 1998, a impus ideea conform careia imnul a fost cantat pentru prima oara la Ramnicu Valcea si ca a fost compus de Anton Pann. In vara lui 1848, Anton Pann se afla la Ramnic”, mai spune preotul Vasile Oltean. La varsta de 18 ani, ,,sosind furiosul an 1848”, Ucenescu a participat, prin indemnul protopopului Popazu, cel care a condus delegatia transilvanenilor la Viena si Insbruk, ca ,,inter ofitir intre tinerii munteni sub capitanul Grigore Pantazi”. In aceste conditii se naste imnul ,,Desteapta-te, romane!”. Dar sa-l lasam pe George Ucenescu sa povesteasca: ,,Inca din anul 1844, subscrisul aflandu-ma invatator si cantor la Biserica Sfintei Treimi de pe Tocile, care este comuna Bolgarsechiului (n.r. Scheiului) de sus, in Brasov. Poetul Andrei Muresianu, ca rubedenie cu parohul Vonifatie Pitis, venea vara des la gradinile parohului pentru aer si pentru cerase. Sosind furiosul an 1848, poetul cauta o melodie dupa care sa compue un sonet, care sa se cante intre amicii ce era sa se adune in gradina parohului pentru petrecere de seara, cu mancari si bauturi, in onoarea ceraselor. Am cantat multe cantece de proba, iar sosind la urmatorul cant «Din sanul maicii mele» si cantandu-l, a ramas poetul pe langa aceasta melodie, obligandu-ma ca pe Duminica viitoare, sa ma aflu si eu impreuna cu oaspetii invitati la gradina ca sa cant dupa melodia aleasa, poezia ce o va compune pana atunci. In Duminica hotarata iata ca vine poetul impreuna cu 4 Domni romani (n.r. Nicolae Balcescu, I.C.Bratianu, Magheru, Cezar Bolliac) si sezand cu totii pe iarba verde si cu cerase inainte – imi dete D. Andrei Muresan poezia facuta «Desteapta-te, romane!», ii probam putine randuri si vazand ca in tot melosul este o minune, l-am cantat cu vocea mea cea tanara si puternica pana la fine. Mai repetandu-l o data, toti Domnii invatand melodia din auz, cantau impreuna, multamind si urand multa viata si sanatate marelui poet. Din ziua aceia cantul «Desteapta-te, romane!» s-au facut cel mai placut si familiar, iar eu eram poftit in toate partile ca sa-l cant si sa invat tinerimea a-l canta mai bine si regulat. G. Ucenescu”.

„Intr-o carte recenta, care se numeste ,«Imnul national Desteapta-te, romane!», aparuta in 2001, la Orientul Latin, Brasov, am dezbatut acest subiect si am dovedit – credem noi – adevarul. Consideram ca acum, la 175 de ani de la nasterea sa, este o datorie de onoare de a-l aseza macar in cunoasterea si recunostinta urmasilor”
Nicolae Oltean, directorul Muzeului Primei Scoli Romanesti
(C.S.)