Portretele dacilor din pietre pretioase

Pana la sfarsitul anului, la Casa Oamenilor de Stiinta din Bucuresti va fi deschisa expozitia „Dacica”, a artistei plastice brasovene Hermella. Tematica expozitiei s-a axat pe redescoperirea unor chipuri uitate ale istoriei nationale: regii daci. Lucrarile de mataloplastie cu pietre pretioase reproduc in premiera portretele conducatorilor triburilor dacice de acum mai bine de 2.500 de ani. Artista vrea sa propuna editurilor care se ocupa de tiparirea manualelor scolare sa includa aceste portrete in lectiile de istorie pentru scolari.

Anul Decebal
2006 va fi „Anul Decebal”, iar lucrarile artistei brasovene se potrivesc perfect cu manifestarile culturale care vor avea loc in toata tara. „Ar trebui sa fim mandri de simbolurile noastre nationale, asa cum si strainii se lauda cu trecutul lor. Am incercat cu ajutorul pietrelor pretioase, semi-pretioase si al metalelor sa reproduc portretele lui Burebista, Deceneu, Decebal si al altor conducatori ai dacilor, mai putini cunoscuti. O parte din informatii le-am luat din cartile de istorie si de pe Columna lui Traian, insa m-am folosit cel mai mult de imaginatie, pentru crearea acestor lucrari. Am lucrat cu pietre pretioase aduse din Brazilia, India, Ural si Africa de Sud. Fiecare simbolizeaza ceva anume, si nu intamplator le-am ales in functie de semnificatie si cromatica. Inainte de a le folosi, pietrele au fost la randul lor expuse intr-o alta expozitie”, povesteste Hermella.

Ochi de tigru si malachit
Pentru portretul lui Decebal, Hermella a folosit piatra ochi de tigru, iar pentru Burebista, malachit. S-a mai folosit de hematit, de piatra lunii, citrine, granate si de ochi de soim. Pentru Bendis, zeita fertilitatii, a lucrat cu piatra lunii. Artista brasoveana a mai reprodus portretele lui Charnabon, Dromihete, Oroles, Comosicus, precum si steagul dacilor si un coif mare de aur. Hermella este foarte interesanta de simbolistica lupului in cultura dacica. Una dintre piesele de rezistenta ale expozitiei este lucrarea care infatiseaza moartea lui Decebal. In momentul de fata, Hermella lucreaza la un ciclu bizantin, care va cuprinde lucrari atat laice, cat si religioase.

Sinuciderea lui Decebal
Decebal (87-106) a fost ultimul rege dac care a reorganizat si intarit statul dac, dupa dezmembrarea ulterioara mortii lui Burebista. Dupa luptele cu Domitian, din anii 87-88, el a fost invins de romani in urma razboiului din 101-102, cand a fost cucerita jumatatea sudica a statului sau. In urma celui de-al doilea razboi dacic al lui Traian, Decebal a fost invins, sinucigandu-se pentru a nu cadea in mainile dusmanilor sai. Intreaga Dacie a fost cucerita, o parte a acesteia fiind transformata intr-o provincie romana, teritoriile est, nord si vest-carpatice, locuite de dacii „liberi” intrand in diferite sisteme de dominatie romana. Bataliile daco-romane, descrise intr-o serie de izvoare antice, au fost redate pe Columna lui Traian.

Zeita Bendis
In reprezentarile vechi, zeita Bendis apare sub chipul unei femei cu fata rotunda, cu pometii proeminenti si cu parul impletit in doua cosite ori impartit in doua mari bucle ce-i incadreaza fata. In anumite situatii Zeita apare incadrata de doua animale sacre cervidee sau de un cerb si un sarpe. Marea Zeita Bendis era adorata de femeile trace, fiind Zeita Lunii, padurilor si farmecelor. La Costesti a fost descoperit un cap al Zeitei, iar la Sarmizegetusa sapaturile au scos la iveala un medalion de lut ars , avand un bust al Zeitei cu tolba de sageti pe umar. La Piatra Rosie s-a descoperit bustul ei din bronz.