Vanzari suspecte

Dupa ce ne-au explicat mai intai cum cota unica de impozitare va aduce mai multi bani la buget, iar apoi, dupa introducerea acesteia, s-au plans ca bugetul nu este alimentat cu fonduri in mod corespunzator, adica ne-au cantat bine cunoscuta arie „nu sunt bani!”, pe final de an, de unde-de neunde, guvernantii au cadorisit administratiile judetene cu peste 400 de miliarde de lei pentru „cheltuieli curente”. Foarte bine! Desi, ca o observatie pe care o facem de multi ani, Brasovul a primit iarasi bani cu taraita. In plus, din toata mult-invocata saracie bugetara, s-au gasit si vreo 900 de miliarde pentru a majora cu cativa firfirei unele indemnizatii si alte venituri ale populatiei (900 de miliarde pare o suma foarte mare, dar cand o imparti beneficiarilor intra zdravan la apa). Iarasi foarte bine!
Insufletiti, pesemne, de spiritul sarbatorilor de final de an si imbatati de marea reusita a privatizarii BCR, guvernantii s-au hotarat sa mai faca niscaiva daruri, pe langa cele de mai sus. Ministrul Finantelor, berbantul Sebi Vladescu (cel cu doua hobby-uri: sa fure, la propriu, mireasa prietenului si sa „bulverseze”, cum s-a exprimat, mediul de afaceri), a anuntat triumfator ca vrea sa cedeze un pachet semnificativ (32%) din actiunile pe care statul le detine la Loteria Romana si la Imprimeria Nationala. Si nu oricum, ci prin ordonanta de urgenta, adica ocolind Parlamentul, institutia fundamentala a unui stat democratic. De altfel, guvernarea prin ordonante (vezi si cazul sinistrului… pardon, ministrului Sanatatii) a devenit foarte repede o practica si a puterii oranj-udemeristo-conservatoare, cum fusese si pe vremea cand guverna Pesedeul, cu aceiasi doi aliati. Insa, daca atunci Alianta Oranj injura cu foc acest mod de-a conduce, acum l-a imbratisat cu entuziasm. Asta asa, ca o paranteza.
Procentele la care guvernantii vor ca statul sa renunte se vor imparti, dupa calculul berbantului Sebi si-al altor mari specialisti portocalii, astfel: 20% vor fi alocate Fondului Proprietatea, 7% vor fi cedate, prin negociere directa, salariatilor, membrilor Consiliilor de Administratie si pensionarilor cu ultimul loc de munca la una dintre cele doua companii nationale, iar 5 procente se vor vinde prin „derularea unor oferte publice secundare”. Ce inseamna asta? Inseamna, in primul rand, ca guvernantii vand halci zdravene din doua gaini cu oua de aur ale statului. Atat Loteria, cat si Imprimeria sunt doua entitati economice ultraprofitabile. In al doilea rand, nu e clar ce reprezinta operatiunea asta: privatizare sau o simpla vanzare de actiuni? Aparent, nu e nici o diferenta, insa in realitate este. Privatizarea presupune, indeobste, aducerea unui actionar potent financiar, care sa investeasca in firma al carei pachet de actiuni il preia,
s-o modernizeze, s-o redreseze financiar, s-o transforme intr-una competitiva. Or, atat Loteria, cat si Imprimeria sunt deja profitabile, competitive. Iar investitorii puternici nu exista, in cazurile lor, fiindca autoritatile nici nu si-au propos atragerea acestora! Apoi, nu prea poti sa spui ca e privatizare, cum sustine nea Sebi de la Finante, cata vreme doar 5% din actiuni vor fi vandute prin Bursa de Valori. Asta pe de o parte. Pe de alta, cu ce sunt mai cu mot angajatii celor doua companii, cei care au iesit la pensie de acolo si membrii Consiliilor de Administratie de sunt „discriminati pozitiv”, putand avea doar ei dreptul de-a cumpara, prin negociere directa, 7% din actiuni? Noi, ceilalti, de ce n-avem dreptul? De ce nu se scoate la vanzare pe Bursa si procentajul de 7%? Si cine vor fi negociatorii? Nu cumva nenea Sebi, pe de o parte, si maharii de la Loterie si Imprimerie pe de alta? Si cine sunt membrii celor doua CA-uri? Nu cumva niste onorabili politicieni si inalti functionari? Cat de dur va inchipuiti ca vor negocia ei unii cu altii si care va fi pretul? Si cati dintre angajatii celor doua companii isi vor permite sa cumpere actiuni? Nu cumva se vor concentra ei pe la niste unii alesi pe spranceana sau la vreun sindicat, dupa modelul altei mari companii, unde s-au ingrozit austriecii de ce serparie au gasit?
Nu in cele din urma, dupa instrainarea celor 32 de procente de la Loterie si Imprimerie, nu va urma cumva inca o operatiune asemanatoare? Am fi daca nu singura, atunci printre foarte putinele tari din lume in care statul nu-si pastreaza monopolul asupra unor astfel companii in care intra bani multi. Dar in mod sigur, si in operatiunea pusa la cale de nea Sebi tot de bani e vorba!