Istoria Brașovului. Care este originea toponimului Dârste?

Istoria cartierului Dârste se leagă de săparea canalului Timiș, între anii 1506 și 1517, abătând cursul răului cu același nume, cu scopul de a alimenta cu apă Brașovul.

Acest fapt a determinat așezarea în zonă a unor brașoveni din Șchei (de altfel, acum un secol, portul locuitorilor din Dârste păstra influențe șcheiene –sursa: Muzeul de Etnografie), din Șapte Sate (Săcele de astăzi), Tărlungeni, Zizin, Purcăreni. Existența Canalului Timiș, cu apă curată, de munte, a facilitat instalarea dârstelor și practicarea dârstăritului.

Dârsta era o instalație de tip piuă, acționată de forța apei, în care se băteau, pentru a le finisa, materiale textile groase (postav, dimie), cu ajutorul unor ciocane de lemn.

Dârstăritul s-a practicat în comunitatea respectivă vreme de aproximativ trei secole, până când au apărut fabricile de postav (spre sfârșitului secolului al XIX-lea). Rămași fără ocupația lor de bază, mulți dârstari s-au angajat la fabrica de bere a lui Friederich Czell, industriaș care, în 1892, a cumpărat distileria Dârste și a construit acolo fabrica devenită Aurora, după naționalizarea operată de regimul comunist (1948).

Dârste a dat personalități precum dr. Ioan Meșotă, Andrei Bârseanu (director al Astrei, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, 1918), aviatorul Ion Milu, prof. dr. Gheorghe Munteanu-Murgoci (geolog), cosmonautul Dumitru Prunariu.    

(foto 1 – Biserica Sf. Treime, Dârste

foto 2 – machetă dârstă de pe Valea Timișului reconstituită de ing. Dumitru Voina

foto 3 – dârstă cu un val)