Sfânta Marie Mare e mai mult „a morților”. De ce nu se face focul în vatră

Praznicul Adormirii Maicii Domnului, cunoscută în calendarul popular drept Sfânta (Sânta) Marie Mare, este considerată şi sărbătoarea care desparte lunile de vară de cele de iarnă. În multe zone, Sfânta Maria Mare era și este considerată „a morţilor”, fiind pomeniţi toţi ce au numele pornind de la cel al Preacuratei şi doar la Sfânta Maria Mică (8 septembrie) sunt sărbătoriţi cei care poartă acest nume. De altfel, în satele în care s-a păstrat tradiția jocului, jocurile sunt interzise în această zi, ele putând fi reluate însă în ziua imediat următoare sărbătorii. În dimineaţa zilei de 15 august, femeile merg la biserică şi împart struguri, prune şi faguri de miere, apoi se duc în cimitir şi tămâiază mormintele rudelor.
Tot de această sărbătoare, ciobanii coboară oile de la munte („La Sântămăria Mare/Tulesc oile la vale!”), bărbaţii îşi schimbă pălăria cu căciula, se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb şi dormitul pe prispă sau în târnaţul casei. Totodată, în Oltenia, încă se păstrează o regulă nescrisă conform căreia focul nu se va aprinde în vatră dacă vrei să fii ferit de boală și de alte nenorociri. Se aprinde în schimb candela și se lasă să ardă toate ziua. De asemenea, ușa trebuie să fie ținută deschisă chiar dacă soarele nu a răsărit încă. Se crede că pe ușa pe care va intra, Maica Domnului va împărtăși alinare și voie bună. Dacă cei aflați în necazuri, în boală sau în momente de cumpănă se roagă cu credința Maicii Domnului în această zi îndeosebi, ei vor găsi mângâiere și alinare sufletească. Se mai crede că Maica Domnului ajută îndeosebi fetele care se roagă Ei pentru căsătorie, femeile însărcinate (pentru o naștere ușoară) și pe cei păgubiți sau aflați în suferințe. Se spune că pentru a fi sănătos şi a-ţi proteja familia de necazuri şi boli este bine să te rogi Maicii Domnului în această zi şi să mergi în pelerinaj la mănăstirile purtând hramul Sfintei Marii. În Maramureş, fetele se duc la biserică îmbrăcate în straie toate de culoare albă. În această zi se organizau târgurile şi iarmaroacele de toamnă. Perioada dintre cele două, Sântămăria Mare (15 august) şi Sântămăria Mică (8 septembrie) era considerată perioada cea mai potrivită pentru semănăturile de toamnă. La ţară, în vii se angajează pândarii (oameni care să păzească viile) şi se spune că se „leagă” ciocul păsărilor, pentru ca acestea să nu mănânce boabele de struguri.

Liber trei luni la nuntire

Tradiţia spune că de Sfânta Marie Mare se culeg flori şi se pun la icoana Preacuratei considerându-se că apoi ele vor fi bune de leac. În familiile cu fete de măritat, icoana este spălată cu flori de busuioc pentru a avea noroc în dragoste. Acum se culege năvalnicul, o plantă care creşte în păduri, în locuri ascunse, cunoscute doar de femeile în vârstă. În general, planta aceasta este dăruită fetelor pentru a avea noroc să se căsătorească cu un băiat gospodar şi iubitor. Tradiţia mai spune că dacă de Sfânta Marie Mare înfloresc trandafirii, atunci va fi toamnă lungă. În anumite zone, porumbul crud, „în lapte”, este considerat un aliment specific sărbătorii. De pe 15 august se deschidea, în satul tradiţional, un important sezon al nunţilor, sezon care ţinea până la intrarea în postul Crăciunului. În fiecare an, pe 15 august, este celebrată şi Ziua Marinei, deoarece Maica Domnului este patroana marinarilor. Se fac serbări la malul mării, dar şi în oraşele dunărene.

Citiți și:

BRAȘOV. Biserici din „Cetate” și Brașovul Vechi au hramul astăzi