[ViDEO] BRAȘOV. Laureații „Cerbului de Aur” au oferit o seară memorabilă

După 9 ani, s-a auzit din nou, de pe scena Cerbului de Aur, din Piaţa Sfatului, „Bună seara, Braşov!”, în aplauzele publicului. Ediţia de două ori aniversară a Festivalului a debutat ieri seară, cu un program de excepţie, susţinut de artişti români care au intrat în istoria Cerbului, dar şi în „coarnele lui”. Amfitrioni ai serii au fost Ilinca Avram şi Aurelian Temişan.

Uriaşe ecrane amplasate pe scena impresionantă, ce a slujit drept „pânză” pentru o grafică video în culori și forme au redat, într-un moment emoţionant din debut, primele acorduri ale genericului muzical al Cerbului de Aur din 1968, când Orchestra de Estradă a Radioteleviziunii, condusă de Sile Dinicu, acompania primii artişti care participau la festival. Acum, sub bagheta dirijorilor Ionel Tudor şi Andrei Tudor, ansamblul orchestral format din Big Band-ul Radio România şi orchestra Operei Braşov a impresionat publicul, interpretând, într/un nou arnajament celbrul semnal sonor și, acompaniind, cu rare excepții, prestația artiștilor. 
De altfel, spectacolul de deschidere din Centrul Istoric al Braşovului a adus publicului trecut de vârsta adolescenţei bucuria revederii cu artişti care au marcat scena Cerbului de Aur şi emoţia evocării celor care au intrat în istoria Festivalului.

„Festivalul din Est ca în Vest”

Evenimentul a fost deschis de prezentatorii Aurelian Temişan şi Ilinca Avram, care au invitat publicul să asiste la „Festivalul din Est ca în Vest”: „La 50 de ani de la naştere, Cerbul împlineşte doar 18 ani, ceea ce înseamnă că aniversează majoratul. La Mulţi Ani, dragă cerbule! (…) În anul de graţie 1968, Tudor Vornicu, Valeriu Lazarov, Sile Dinicu, alături de zeci de profesionişti din faţa şi din spatele camerelor de luat vederi, au pus Cerbul de Aur pe harta marilor festivaluri ale lumii”.
Artista italiană Gigliola Cinquetti, câştigătoare marelui Trofeu Eurovision Song Contest 1964 şi invitată la a doua ediţie a Cerbului de Aur, în anul 1969, a deschis seria recitalurilor din prima seară a Festivalului, cu o apariție de divă, dincolo de care nu se vedea vârsta artistei.

Muzică de aur și emoții artistice ca la debut

Spectatorii s-au reîntâlnit apoi cu artişti români care au scris istorie la Cerbul de Aur – Luminiţa Dobrescu, primul artist român care a câştigat Marele Trofeu al Cerbului de Aur, Paula Seling, Monica Anghel, Corina Chiriac, Silvia Dumitrescu, Laurenţiu Cazan, Nico, Doru Tufiş, Proconsul, Ovi, Luminiţa Anghel, Narcisa Suciu sau Răzvan Krivach. 
Artiştii au oferit publicului din Piaţa Sfatului șlăgare rămase în memoria Festivalului și a telespectatorilor, în primul rând melodiile care le-au adus artiștilor premii la Festival: „Say something”, „Dau viaţa mea pentru o iubire”, „Cerul”, „Of, inimioară”, „Spune-mi”, „Inimă, nu fi de piatră”, „Je t’aime”, „Noapte caldă” etc. Ceea ce a impresionat (din nou) a fost faptul că artiștii erau atât de emoționați înainte de a începe să cânte, încât chiar tremurau, au cântat cu patos și au răsuflat ușurați la sfârșit, înflorind de fericire la aplauze și ovații, ca și cum ar fi fost debutanți, concurenți, nu muzicieni cu o carieră remarcabilă. De altfel, înainte de a începe să cânte, Paula Seling şi-a făcut o mare cruce. Luminoasă şi feminină, ca de obicei, ea a intrat pe scenă imediat după Ovi, cu care artista a şi făcut echipă la Eurovision, în 2010. Prestaţia sa, începută cu un mic moment la pian, adus pe scenă anterior pe o platformă pe roți pe care se afla și Ovi, a fost la înălţime. 

Tot în prima seară au fost evocaţi şi artişti dispăruţi dintre noi, care au marcat festivalul, fie în calitate de concurenţi, fie ca artişti invitaţi, precum: Laura Stoica, Mălina Olinescu, Anda Călugăreanu sau Dan Spătaru (ale cărui șlagăre le-au cântat în cor toți soliștii prezenți aseară pe scenă, într-un remember emoționant, aplaudat îndelung). 
În seara inaugurală, reprezentanţii României la cea mai recentă ediţie Eurovision, trupa The Humans, au cântat, în premieră, două piese proaspăt înregistrate în studio, dar şi câteva melodii care au rămas în memoria ediţiilor anterioare ale Cerbului de Aur. 

Citiţi şi: 

BRAȘOV. Declarația de dragoste față de România și români a unui portughez excentric