Cultură
BRAŞOV. Adrian Lesenciuc lansează „Cimitirul eroilor”
Prima dintre lansările romanului „Cimitirul eroilor” de Adrian Lesenciuc şi una dintre primele lansări de carte de la Braşov are loc astăzi, începând cu ora 17.00, la Librăria „Șt. O. Iosif” din Brașov. Lansarea-dezbatere îi va avea în prim-plan pe scriitorii Liliana Ursu și Cristian Muntean și pe lectorii de carte Mihaela Malea Stroe și Virgil Borcan. Moderatoarea evenimentului va fi Augusta Oniță, director Libris Brașov.
Bheristan e o țară stranie, creștină, situată undeva într-un Orient incert. Se numește în limba proprie Țara Oilor și duce mai departe tradiția de milenii a păstorilor bheristanezi. E un spațiu ficțional în care toponimia și onomastica indo-iraniene revarsă în pagini un aer exotic. Dar e, totodată, un spațiu totalitar, erodat interior, un spațiu asupra căruia nu se abate niciuna dintre mâniile lui Dumnezeu cu excepția uitării. Țara își pierde istoria și cultura și se zbate în propriile neputințe cotidiene. Devine încet un Cimitir al Eroilor, de pe ale căror pietre funerare s-au șters toate numele. Nimic nu e mai trist decât să-ți vezi eroii dizolvându-se în uitare pe sub cozorocul caschetei de locotenent în armata bheristaneză. Personajul central, locotenentul Adam Orman, se opune cu încăpățânare acestui diluviu al nepăsării generale, dar Sistemul are mijloacele lui să mențină fluxul îngropării trecutului în neguri. O poveste pe cât de apăsătoare, pe atât de plină de umor, care se poate citi în registre diferite; de la simpla lectură de suprafață, extrem de alertă și incitantă, până la pătrunderea în adâncimea simbolurilor, alegoriilor și parabolelor, cititorul este răsplătit cu pagini de o frumusețe tulburătoare și cu personaje credibile viețuind în spațiul distopic al Bheristanului. Cimitirul eroilor e un roman în care orice posibil cititor se regăsește cu temerile și bucuriile de peste zi. E un roman-parabolă despre putere și pervertire scris cu măiestrie, cu ironie molipsitoare, cu speranța în forță regeneratoare a culturii.
Bheristan e o țară stranie, creștină, situată undeva într-un Orient incert. Se numește în limba proprie Țara Oilor și duce mai departe tradiția de milenii a păstorilor bheristanezi. E un spațiu ficțional în care toponimia și onomastica indo-iraniene revarsă în pagini un aer exotic. Dar e, totodată, un spațiu totalitar, erodat interior, un spațiu asupra căruia nu se abate niciuna dintre mâniile lui Dumnezeu cu excepția uitării. Țara își pierde istoria și cultura și se zbate în propriile neputințe cotidiene. Devine încet un Cimitir al Eroilor, de pe ale căror pietre funerare s-au șters toate numele. Nimic nu e mai trist decât să-ți vezi eroii dizolvându-se în uitare pe sub cozorocul caschetei de locotenent în armata bheristaneză. Personajul central, locotenentul Adam Orman, se opune cu încăpățânare acestui diluviu al nepăsării generale, dar Sistemul are mijloacele lui să mențină fluxul îngropării trecutului în neguri. O poveste pe cât de apăsătoare, pe atât de plină de umor, care se poate citi în registre diferite; de la simpla lectură de suprafață, extrem de alertă și incitantă, până la pătrunderea în adâncimea simbolurilor, alegoriilor și parabolelor, cititorul este răsplătit cu pagini de o frumusețe tulburătoare și cu personaje credibile viețuind în spațiul distopic al Bheristanului. Cimitirul eroilor e un roman în care orice posibil cititor se regăsește cu temerile și bucuriile de peste zi. E un roman-parabolă despre putere și pervertire scris cu măiestrie, cu ironie molipsitoare, cu speranța în forță regeneratoare a culturii.
„Cimitirul eroilor e o carte gravă tristă, dar nu descurajantă. (…) Cât privește scriitura, limbajul, chiar că le-am găsit la ele acasă. La un moment dat, eram tentat să fac chiar o listă cu termenii și expresiile de argou. Și capacitatea de a face portrete. De neuitat. Au un contur fizic și un fond moral foarte vii. În rest, să fie Cimitirul eroilor romanul kafkian din literatură română? Mai ales prin îmbinarea absurdului cu logicul? Părerile vor urma. S-ar putea să fie trimiteri spre Camus, Heinrich Ball sau Deșertul tătarilor. Ceea ce ar însemna mult în sincronizarea romanului românesc contemporan cu cel european. Oricum, o apropiere de Generalul armatei moarte este evidență cu nimic subsumat”, spune prof. Ion Topolog în recenzia de pe Libris online.
Adrian Lesenciuc (născut în 21 august 1975 la Câmpulung Moldovenesc), este un scriitor polivalent, care a debutat cu poezie (Antifilosofia, 1998), a publicat șapte volume de versuri, dintre care reținem Liam (2001) și Cartea de apă. Cu Borges privind răul (2016), dar s-a exprimat cel puțin cu aceeași ușurință în planul criticii literare și prozei. Reținem titlurile: Postmodernitatea. Un posibil model de structurare a mozaicului a-valoric (2005), eseu, respectiv Moartea noastră cea de toate zilele (2008), roman, ambele premiate de Filiala Brașov a Uniunii Scriitorilor din România. Membru al acestei uniuni de creație din 2000, președinte al Filialei Brașov din 2013, Adrian Lesenciuc este activ în viața literară prin articolele publicate (în ultima perioadă, mai prezent în România literară, Hyperion, Mișcarea literară, Apostrof) și prin activitatea redacțională la revista Libris din Brașov. Proaspăt laureat (Marele Premiu, 2017) la Festivalul Național de Poezie „Octavian Goga”.
Adrian Lesenciuc (născut în 21 august 1975 la Câmpulung Moldovenesc), este un scriitor polivalent, care a debutat cu poezie (Antifilosofia, 1998), a publicat șapte volume de versuri, dintre care reținem Liam (2001) și Cartea de apă. Cu Borges privind răul (2016), dar s-a exprimat cel puțin cu aceeași ușurință în planul criticii literare și prozei. Reținem titlurile: Postmodernitatea. Un posibil model de structurare a mozaicului a-valoric (2005), eseu, respectiv Moartea noastră cea de toate zilele (2008), roman, ambele premiate de Filiala Brașov a Uniunii Scriitorilor din România. Membru al acestei uniuni de creație din 2000, președinte al Filialei Brașov din 2013, Adrian Lesenciuc este activ în viața literară prin articolele publicate (în ultima perioadă, mai prezent în România literară, Hyperion, Mișcarea literară, Apostrof) și prin activitatea redacțională la revista Libris din Brașov. Proaspăt laureat (Marele Premiu, 2017) la Festivalul Național de Poezie „Octavian Goga”.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.
