Superstiții în ziua de Sf. Andrei

Sfântul Andrei este sărbătorit pe 30 noiembrie, şi, ca orice sărbătoare românească, nici aceasta nu este lipsită de superstiţii, legate de protecţia casei sau a membrilor familiei. Potrivit etnologului Ania Moldoveanu, pentru ca vitele să fie protejate se făcea un drob de sare, care se descânta şi, apoi, se îngropa sub pragul uşii staulului. Drobul de sare se scotea la Sf. Gheorghe şi se amesteca în porumbul sau în tărâţele care se dădeau de mâncare la vite, pentru a fi ferite de farmece şi vrăjitorii. De asemenea, femeile mergeau la biserică cu două lumânări şi un colac. Una dintre lumânări era adusă acasă şi cu ea aprinsă se făcea un ocol al curţii şi oborului vitelor, spre a fi ferite de animalele sălbatice şi de boli.

Ziua când lupul îşi vede coada

Conform unor ritualuri geto-dacice, Anul Nou se celebra în 30 noiembrie. Şi pentru că dacii aveau un cult pentru lup, în unele regiuni această zi era numită „Luparia”, sau „Ziua Lupului”. În Ziua Sf. Andrei, lupul devine primejdios atât pentru vite, cât şi pentru oameni. Se spune că în această zi lupul este mai ager şi, spre deosebire de celelalte zile din an, când gâtul îi este ţeapăn, acum poate să şi-l întoarcă, de-aici şi vorba tradiţională „îşi vede lupul coada”.
În ziua de Sfântul Andrei nu se lucrează, întrucât e începutul iernii şi oamenii vor să le meargă bine tot anul. Cine munceşte în această zi e chinuit de strigoi şi are vise urâte sau îi omoară dracul copiii. Alte superstiţii legate de această sărbătoare:
– Cel care umblă cu pieptenele în această zi va fi mâncat de lup
– În această zi oamenii nu rostesc cuvântul lup ca să nu se întâlnească cu el peste an
– Femeile încleştează dinţii pieptenilor cu care piaptănă cânepa ca aşa să se încleşteze dinţii sălbăticiunilor peste iarnă
– În această zi nu se coase ca să nu strice gândacii recolta viitoare
– Ca să nu se fure nimic de la câmp în această zi nu se dă nimic cu împrumut şi nu se scoate nimic din casă
– Se serbează cu post negru pentru împlinirea unei dorinţe, cum ar fi căsătoria sau însănătoşirea
– Copiii pun crengi de copaci roditori în apă ca să înflorească şi să sorcovească cu ele de Anul Nou

Citiți și:

Sfântul Andrei, ocrotitorul României

BRAȘOV. Aproape 23.000 de sărbătoriți astăzi; semnificația numelui

Urmează noaptea strigoilor şi a vrăjilor de dragoste