[ViDEO] Braşovul s-a îmbogăţit cu un nou punct de atracţie turistică

 

Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi a derulat, în perioada august-noiembrie 2017, proiectul cultural „Muzeul din Casa Junilor”, cofinanțat de Primăria Municipiului Brașov în cadrul apelului de proiecte culturale sesiunea II/2017 și implementat în parteneriat cu Asociația „Mă implic” și cu Şcoala Gimnazială „Iacob Mureșianu”.

„Proiectul cultural „Muzeul din Casa Junilor” a urmărit lărgirea ofertei culturale brașovene prin activități culturale de calitate și găsirea unor publicuri noi, valorificarea moștenirii culturale brașovene și ardelene prin realizarea unor expoziții dedicate patrimoniului textil din Șchei și Brașov, adică portului tradițional al Junilor și al femeilor din Șchei. Un alt scop al demersului cultural a fost promovarea din punct de vedere cultural-turistic a Brașovului ca un oraș al diversității și al multiculturalității”, a explicat Ramona Ganea (video 1), responsabil de comunicare proiect.
Ea a detaliat că în cadrul proiectului au fost realizate activități muzeale (expoziții, conferințe și ateliere) care au urmărit atragerea atenției publicului brașovean și turiștilor asupra patrimoniului cultural mobil al vechii comunități românești din Șchei. Principalele activități realizate prin proiectul Uniunii Junilor au fost patru expoziții tematice, dedicate simbolurilor și motivelor preluate de pe cămăși și ii, portului de sărbătoare al Junilor din Șcheii Brașovului, costumului național din Țara Bârsei și Transilvania, dar și accesoriilor ornate cu simboluri ancestrale. „«Muzeul din Casa Junilor» este primul proiect câştigat de Uniunea Junilor, în calitate de solicitant pentru finanţare din partea Primăriei Braşov. Ne-am propus să promovăm patrimoniul textil braşovean, semnele şi simbolurile cusute pe ii şi pe cămăşile portului tradiţional din Şchei, din Braşov şi din Ţara Bârsei. Ne-am ocupat de semnele și simbolurile care apar pe cămăși, dar şi pe ștergare, fețe de masă sau alte obiecte practice ori de decor. Unele sunt comune cu cele din comunităţile din Transilvania, mai ales din Ţara Bârsei, altele sunt unice. S-au adunat de pe cămășile junilor roșiori și albiori numeroase simblouri, care au fost vectorizate. Este o acțiune de recuperare și de restituirea unei părți din patrimoniu. Uniunea s-a confruntat cu problema facerii unor cămăși. Nu se puteau face cu acuratețe fără a fi respectate aceste simboluri”, a explicat dr. în istorie Alexandru Stănescu, secretar al Uniunii.

Cămăşi „româneşti” autentice

Publicul care a trecut în această perioadă pragul noului spațiu expozițional brașovean a fost compus din peste 1.500 de persoane, brașoveni și turiști, cărora li s-au adăugat 600 de elevi cu vârste între 6 și 16 ani. Vizitatorii au beneficiat de tururi ghidate și de proiecţii-video. Artizanii implicați în atelierele de promovare a patrimoniului textil brașovean și din Țara Bârsei i-au inițiat pe cei 100 de participanți, copii și adulți, în tainele broderiei tradiționale, în arta textilă aplicată (100 de seturi au fost folosite în cadrul atelierelor), în ţesut și tors, dar și în confecționarea podoabelor și accesorilior care completau portul tradiţonal.
Volumul „Portul de sărbătoare al Junilor din Şcheii Braşovului. Portul Roşiorilor şi al Albiorilor”, lansat în cadul proiectului, evidenţiază evoluția costumului de sărbătoare şi costumului național al vechii comunități românești din Brașov. Lucrarea istoricului dr. Alexandru Stănescu cuprinde numeroase  fotografii de arhivă și referințe istorice despre originea portului românilor din Șchei în ultimii 400 de ani.
Peste 1.300 de persoane au beneficiat și de materiale de promovare realizate în cadrul proiectului: volumul „Portul de sărbătoare al Junilor din Şcheii Braşovului. Portul Roşiorilor şi al Albiorilor”, semne de carte și calendare care redau motive preluate de pe ii și cămăși tradiționale și DVD-uri cu motive și simboluri tradiționale vectorizate, care pot fi folosite de amatorii de cusături tradiționale. Dar chiar dacă s-au făcut filme și colecții de fotografii, este important să poți vedea costumele autentice („româneşti”, cum erau numite, pentru a se distinge de cele „nemţeşti”, ale saşilor), cum arată în realitate, să înţelegi simbolistica din cusăturile lor. Potrivit dr. ist. Alexandru Stănescu, aceste costume sunt dinaintea apariției cetelor de juni. Practic, odinioară, erau hainele șcheienilor. În expoziţie sunt 12 cămăși ale junilor roșiori și albiori și costume de la celelalte cete de juni, dar și un cal „echipat” cu șalanguri (podoabele din piele cu alamă), realizate de curelarul regelui Carol I, Miklos Ferenc. De asemenea, există și o căruță, din lemn de frasin, lucrată de un meșter din Rotbav, cu bancheta din piele, făcută de un meșter sas din Hălchiu, cu care junele îşi duceau familia la Pietrele lui Solomon.

Activităţile culturale continuă

Proiectul a fost realizat in parteneriat cu Asociația „Mă implic”, care a asigurat și o parte din cofinanțare (11.000 lei). Promovarea foto-video a proiectului a fost asigurată pro bono de fotografii Viviana Costan Moiseanu, Dan Străuţi și Mircea Tomescu. Valoarea totală a proiectului a fost de 94.524,4 lei, din care finanțarea nerambursabilă de la Municipiul Brașov – 71.096,9 lei, iar contribuția Uniunii și a partenerului a fost de 23.42,5 lei.
Muzeul va rămâne deschis zilnic, între orele 11.00 – 16.00. De asemenea, aici vor continua serile culturale, şezătorile, atelierele de cusut şi tors. „Este un mare câştig pentru Braşov acest muzeu, unicat în ţară, spunem noi, pentru că aşa sunt şi Junii din Şchei şi Braşovul Vechi, ca organizaţie, aşa sunt obiceiurile lor de peste an, nu mai spunem de parada călare din Duminica Tomii, jocurile strămoşeşti, unde tinerii joacă dansuri care nu se mai întâlnesc nicăieri, cum ar fi breaza şi mai ales braşoveanca”, a mai punctat Ramona Ganea.
Alexandru Stănescu a reamintit că Şcheii Brașovului și Brașovechi au obţinut anul acesta titlul de Destinație Europeană de Excelență a României în cadrul concursului EDEN, tema ediției fiind turismul cultural tangibil, tot datorită activităţii Uniunii Junilor.