[ViDEO] BRAŞOV. Incursiune în „Lumea promenadelor de altădată”. GALERIE FOTO şi VIDEO

Muzeul Județean de Istorie Brașov și Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR) au pregătit o expoziţie inedită la Bastionul Graft, poziţionat După Ziduri, unde se poate intra, în perioada estivală, în „Lumea promenadelor de altădată”.

La vernisajul care a avut loc astăzi au participat, la invitaţia lui Nicolae Pepene, directorului Muzeului de Istorie Braşov, prof. univ. Adina Nanu, Doctor Honoris Causa al Universității Naţionale de Artă Teatrală și Cinematografică (2014), curator al expoziției, şi Georgeta Filitti, specialist în istoria modernă a României.

„Istoria trebuie să trăiască, să fie vie. Exact spre asta merge conceptul acestei expoziţii. Mişcarea promenadelor de altădată pune în valoare frumuseţea Braşovului, mai cu seamă că atunci când vorbim de promenade, vorbim de politică locală. Societatea care s-a ocupat în secolul al XIX-lea de înfrumuseţarea Braşovului, pe lângă alte obiective pe care le-a scos în evidenţă, precum Cetatea şi Centrul istoric, a venit şi cu aceste promenade, care aduceau braşovenii într-un spaţiu aranjat deosebit din punct de vedere urbanistic, plin de verdeaţă, flori, spaţii de odihnă. Dar, foarte important, au fost aduse elemente foarte importante ale timpului trecut, de fapt ceea ce ar trebui să intereseze şi astăzi, şi anume ritualul plimbării, când oamenii erau politicoşi, chiar dacă uneori bârfeau şi erau răutăcioşi. Educaţia îi obliga ca atunci când apăreau în public să păstreze o anumită rigoare, decenţă, eleganţă. Această perioadă frumoasă a ţinut până la Al doilea Război Mondial”, a relatat Pepene. (video 1)

Expoziţia conţine piese adunate în timp de prof. Adina Nanu, care a adus la Braşov şi fotografii ale unor construcţiii importante din oraşul nostru, dar şi manechine cu ajutorul cărora vizitatorii ăşi pot închipui eleganţa epocii trecute, în vitrine fiind expuse şi piese vestimentare din categoria lenjeriei care se purta pe sub ţinutele de stradă.

„În muzeul meu de la Bucureşti am adunat doar piese originale. O parte dintre ele au fost aduse la Braşov şi au fost aşezate în aşa fel încât să redea autenticitatea vremurilor de altădată. Nu întâmplător am îmbrăcat manechinele în dantelă veneţiană sau cu veşminte croşetate. Mai mult, în acea vreme nimeni nu putea să iasă pe stradă fără pălărie şi fără mănuşi. De aceea, toate personajele au astfel de accesorii obligatorii, arătând pe atunci o grijă deosebită pentru cochetărie. Dacă femeile erau ca nişte flori, bărbaţii, mai sobri, arătau ca nişte coşuri de fabrică, îmbrăcaţi complet în negru şi alb, şi neapărat cu joben pe cap”, a descris prof. Adina Nanu. (video 2)

La acea vreme, plimbatul era ca un act de cultură şi socializare, după cum a adăugat istoricul Georgeta Filitti.

„Oamenii se cunoaşteau între ei, erau văzuţi, iar acest proces continuu însemna că trebuia să fii grijuliu cu ţinuta, în gestică, vestimentaţie, imaginea în ansambul ei. Acum suntem foarte neglijenţi. Dar, atunci când luăm contact cu astfel de imagini, admirăm frumuseţea ţinutelor şi a comportamentelor în tot ceea ce făceau oamenii secolelor trecute. Din păcate, din acest punct de vedere, evoluţia societăţii a scăpat puţin direcţia. Nu cred că trebuie să revenim la ţinutele de atunci, dar ar trebui să ţinem cont de măsură, în toate acţiunile noastre”, a încheiat Gerogeta Filitti. (video 3)

Colecţia, care conţine şi alte elemente specifice din perioada promenadelor, precum bicicleta de lemn sau velocipedul, poate fi admirată zilnic, timp de două luni, la Bastionul Graft, aşa cum am menţionat, iar în această săptămână, intrarea este gratuită. (video 4)

Atmosfera pierdută, dar nu uitată

Expoziţia din Bastionul Graft evocă timpurile apuse de la 1900, când braşovenii ieşeau la plimbare cu toată familia ca să întâlnească lume şi să fie şi ei văzuţi, îmbrăcându-se cât mai elegant.

Pe sub fustele lungi până la pământ, doamnele purtau pantaloni despicaţi, împodobiţi cu dantelă, broderii şi jupoane cu volane. Corsetul strângea talia ca să ajungă la grosimea gulerului domnului.

Pentru noapte, cămăşile erau decente cu mâneci şi poale lungi. Copiii se bucurau de dantelele şi broderiile mămicilor lor.

Banii se ţineau la ciorap, transformat în portofel cu inele, iar doamnele ţineau în pungi brodate cu mărgele sau gentuţe de zale fiole cu săruri pe care le foloseau pentru a se trezi din leşinul provocat de strânsoarea corsetului. Pantofii doamnelor erau brodaţi, iar domnii purtau peste ghete apărători din pâslă (ghetre) înalte pentru vânătoare şi joase pentru oraş.

La 1900 locuinţa era împodobită cu broderii şi dantele lucrate de mână ca şi gulerele, bluzele sau batistele doamnelor.

În anii ʹ20, doamnele purtau pălăriuţe ca nişte castroane peste părul scurt tuns băieţeşte. În picioare, care se vedeau scandalos până mai jos de genunchi, purtau pantofi cu baretă ca să nu sară în timpul dansului la modă Charleston.

În anii ʹ20, sub rochiile drepte, doamnele purtau cămăşuţe subţiri cu bretele, iar în locul corsetului centuri elastice cu clame de care se prindeau ciorapii. Pentru noapte au apărut primele pijamale.

În anii ʹ30 eleganţa feminină impunea pălării variate după ocazii şi pantofi cu toc înalt. Pălăriile erau transportate în cutii speciale, genţi din piele de crocodil sau alte materiale scumpe, ca şi penele de la pălării, semnalau bogăţia purtătoarei.

Pe când doamnele elegante purtau pălărioare pline de fantezie şi cochetărie, bărbaţii purtau melonul cu care a devenit celebru Charlie Chaplin, provenit din casca de protecţie a vânătorilor englezi.

În anii ʹ30 doamnele au revenit la o siluetă feminină strânsă în corset cu şireturi şi sutien cu balene. Combinezoanele brodate cu dantele erau croite pe corp şi mai lungi ca şi fustele. Cămăşile de noapte au devenit cochete ca şi rochiile de bal.

Pentru ţinuta elegantă din anii ʹ30 era obligatorie blana de vulpe argintie purtată şi vara, parfumată cu esenţe pariziene.

Masa berăriei pe care se văd urmele prezenţei a doi bărbaţi care beau bere, citesc ziarul, fumează şi se uită la ceas, deşi pe atunci, timpul trecea mai încet.

Garderoba bărbatului în perioada interbelică, deşi era mai austeră, cuprindea pălării elegante (cele expuse au fost create la Braşov). Ceasurile, tabacherele, brichetele, şi uneori pipele erau adevărate bijuterii. Lenjeria s-a scurtat şi s-a simplificat, ghetrele nu au mai fost necesare ca să mascheze izmenele lungi până la glezne, iar ciorapii scurţi au fost prinşi de portjartiere prinse sub genunchi.

Pasiune de o viaţă

Prof. univ. Adina Nanu predă de peste 50 de ani cursuri de Istoria Artelor, Educație vizuală, Stiluri în costum și decorși a Costumului la Universitatea Națională de Arte și Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică, din București. 

În decursul anilor, a alcătuit o colecţie de costume autentice din secolele XIX și XX, cu piese din familie, de la rude și prieteni, pe care a folosit-o drept material didactic la cursuri.

Este autoarea a peste 30 de volume de istoria artei. Are meritul extraordinar de a fi prima, și deocamdată singura autoare româncă care a avut prilejul de a scrie despre istoria costumului (Artă, Stil, Costum, Ed. „Meridiane”, 1976).

În 2001, pentru studenţii UNATC a publicat Arta pe om. În anul 2009, a publicat Bărbatul și moda, carte scrisă împreună cu criticul de modă român Ovidiu Buta. 

Din 1975 este membră INSEA – International Society for Education through Art (UNESCO), iar după 1990 inițiator și președinte al filialei din România.

A devenit Profesor Honoris Causa al Universității Naţionale de Arte în 2008 și Doctor Honoris Causa al Universității Naţionale de Artă Teatrală și Cinematografică în 2014.