BRAȘOV. Junii vă invită la Jocul strămoşesc de la Şargu

Update. Jocul de la Șargu a fost amânat

De ziua națională a portului tradițional românesc (a doua duminică din luna mai) brașovenii și turiștii sunt invitați să participe la „Jocul strămoşesc de la Şargu al Tinerilor din Cacova”, un eveniment tradiţional al şcheienilor, atestat încă din 1830, ca unul dintre cele trei jocuri strămoşeşti vechi. „Jocul strămoșesc  constituie una dintre cele mai vechi și mai spectaculoase tradiții ale Junilor din Șchei, constituind unul din rarele momente când  publicul brașovean poate  admira alături de Juni, pe fetele (băiatele) din Șchei, înveșmântate în portul tradițional de Șchei”, arată dr. Alexandru Stănescu, secretar al Uniunii Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul Vechi.
Costumul de sărbătoare feminin din Șchei este constituit din așa-numitele „haine românești” cu originea în vechiul costum medieval al aristocrației românești, reprezentat de cămășile de borangic, fustele și lăibărele din borcart, brâiele cu paftale din argint aurit care transformă portul tradițional din Șchei în cel mai bogat și mai frumos port feminin din Transilvania.
Costumul tinerilor din Cacova (zonă dintre Coasta Prundului și Calea Vacilor din cartierul Șchei) este constituit aidoma celui al roșiorilor – cizme, cioareci, cămașă lungă până la genunchi brodată cu motive românești și decorată cu mii de paiete de alamă și argint aurit.  Singura diferenţă faţă de costumul Junilor Roșiori de astăzi este constituită din faptul că în loc de căciula de roșior din armata Vechiului Regat, tinerii din Cacova poartă pe cap căciulile de Regimentului de Dorobanți, supranumiți Curcani, care s-au acoperit de glorie în luptele de cucerire a redutelor de la Grivița în timpul războiului de Independență din 1877-1878.
Costumele pitoreşti ale tinerilor şi ale fetelor din Cacova îi conferă jocului de la Şargu autenticitate şi un farmec deosebit. Autenticitatea se datorează şi faptului că, ocul este organizat de către membrii comunităţii, de tineri sau juni, grupaţi pe zone, în funcţie de domiciliu. În alte zone ale Transilvaniei jocurile sunt practicate de ansambluri profesioniste, dar în Schei jocul strămoşesc este organizat de către juni si tinerii din comunitate şi astfel şi-a păstrat însemnătatea socială şi funcţia de protocol social, aceasta fiind, dealtfel, principala motivaţie a organizării. Prin urmare jocul strămoşesc a devenit principalul mijloc prin care tinerii îşi fac intrarea în viaţa socială a comunităţii.
În acest an vor participa la joc 14 perechi  de tineri şi fete din Schei, evenimentul se va desfăsura după cum urmează:

10.00 – Hora Junilor în  Piaţa Unirii
11. 00 – Hora Junilor la Şargu
14.00 – Aducerea fetelor la Şargu
14.30 -16. 30  Prezentarea jocurilor tradiţionale (sârba, breaza, ardeleana, brâul, braşoveanca)
19.00 Încheierea evenimentului
Conform programului afişat, tinerii din Cacova vor coborî la ora 10.00 în Prund, în frunte cu serjile şi cu o formaţie anume tocmită pentru aceasta zi.
În faţa Bisericii Sfântul Nicolae tinerii se vor prinde în horă şi după ce vor juca hora junilor în Prund, vor urca la Şargu (la Crucea de la numarul 46, de pe strada General Traian Moşoiu), unde vor cânta Troparul Învierii, vor relua ritualul horei şi al aruncării buzduganului, apoi vor pleca după fete (băiate).
Aducerea fetelor la joc va avea loc la ora 14.00 pe platoul din faţa Crucii de la Şargu. Perechile de tineri vor intra prin cele două porţi amenajate de organizatori, apoi după ce fiecare pereche va înconjura bradul în aplauzele mulţimii, toţi tinerii se vor prinde într-o horaă a junilor, joc cu care începe orice petrecere sau eveniment tradiţional din Şchei. În continuarea horei, tinerii şi „băiatele” vor prezenta jocurile tradiţionale pe care toţi braşovenii şi şcheienii trebuie să le cunoască: brâul, breaza, ardeleana, sârba şi braşoveanca.