BRAŞOV. Sărbătoarea Paştelui în satul Mateiaş, reconstituită la Castelul Bran

Centrul Cultural „Reduta” prin Serviciul Cultură Tradiţională şi Castelul Bran îi aşteaptă pe iubitorii tradiţiilor autentic la vernisajul expoziţiei „Sărbătoarea Paştelui în satul Mateiaş”, la Castelul Bran.

Din punct de vedere al artei populare și folclorului, satul Mateiaș este așezat în punctul de confluență a trei zone etnografice: Țara Oltului, Țara Bârsei și Valea Târnavelor. Datorită influenței lor, s-a format aici o subzonă distinctă, din toate punctele de vedere. Astfel, în obiceiuri există influența Făgărașului, în piese de ornament, podoabe, influența Țării Bârsei, iar în îmbrăcăminte, sunt multe asemănări cu portul de pe Târnave. Situat mai departe de centrele urbane, oamenii ocupându-se mai mult cu păstoritul decât cu agricultura, Mateiaşul şi-a conservat bine portul şi obiceiurile. „Până în prima jumătate a secolului trecut, în afară de încălţăminte (cizmele din piele de capră pe care le cumpărau de la târg), totul era lucrat în casă, de mâna femeilor, având ca materie primă lâna, cânepa şi inul. Piesele principale din port erau iia, catrinţa, şorţul, poalele la femei, cămaşa, cioarecii, pieptarul la bărbaţi, având acelaşi croi, de la copii până la bătrâni. Deosebirea consta doar în cusăturile care împodobeau aceste piese. Interesantă este pieptănătura şi împletitura părului, începând de la fetiţele mici, până la femeile bătrâne. Toate fetiţele se împleteau cu cununiţă, o împletitură pe cât de veche, pe atât de frumoasă. Doar în Munţii Haţegului mai sunt zone unde se păstrează o pieptănătură asemănătoare. Fetele care purtau pe cap o mulţime de podoape, aveau pieptănătura făcută în aşa fel, încât de cosiţe şi de păr să se poată agăţa toate aceste podoabe. Odată cu împuţinarea podoabelor metalice multe şi grele, pieptănătura părului s-a schimbat. Prin 1934, numai miresele mai purtau pieptănătura veche. Pieptănătura nevestelor cu cosiţe peste urechi este de asemenea, străveche, dacică probabil, care mai apare în formă identică cu cea din Mateiaş, doar în câteva zone din Munţii Apuseni”, se arată în lucrarea „Mateiaşul în artă populară şi folclor” a lui Iosif Ioan (Braşov, 1974).

Expoziţia, care va fi deschisă publicului până în 23 aprilie, cuprinde trei secţiuni – reconstituirea unui interior ţărănesc din satul Mateiaş, colecţia etnografică de costume populare Gabriel Boriceanu şi proiectul de fotografie etnografică Etnotique, a precizat şeful Serviciul Cultură Tradițională, prof. Adrian Văluşescu.

Sâmbătă, 8 aprilie 2017, la vernisaj, locuitori ai satului Mateiaş vor reconstitui „Jocu’ mare”, obicei care avea loc de Paşti.

Copiii vor avea un loc special în cadrul acestor manifestări având posibilitatea, pe toată durata expoziției, să învețe de la meșteri populari cum să încondeieze ouă. „Și cum acestea sunt ouă speciale, din lemn, le vor păstra ca amintire”, au menționat administratorii Castelului Bran.
De asemenea, în prima zi de Paști, iepurașul le va împărți copiilor ouă de ciocolată în Sala de muzică din castel, iar la Casa de Ceai se va organiza o vânătoare de ouă în Parcul Regal, se mai precizează în comunicat.