[ViDEO] BRAȘOV. Managerii muzeelor fac front comun împotriva comasării

Ideea înființării unui complex muzeal judeţean, un conglomerat care să integreze toate muzeele din Brașov, a provocat fierbere în spațiul cultural din oraş. Managerii acestor instituţii s-au reunit ieri într-o conferință de presă pentru a-și prezenta argumentele împotriva comasării muzeelor, idee propusă de consilierul județean PSD Ioan Manea în ultima şedinţă de plen.

Preotul Ioan Manea este de părere că instituţiile muzeale braşovene consumă prea multe resurse din banul public şi ar trebui făcute economii. Soluţia alesului judeţean este comasarea muzeelor braşovene, astfel încât să existe un singur manager. Ca argument, Manea a făcut publice salariile brute ale managerilor. Ar urma să fie comasate Muzeul „Casa Mureșenilor”, Muzeul de Etnografie Braşov (care cuprinde şi Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului) şi a Muzeul de Artă Braşov. Chiar şi cel Județean de Istorie. Managerii spun că tocmai aceasta este problema: nu poți să aduci sub aceeași umbrelă trei instituții culturale, care se ocupă de lucruri total diferite. „Tipul de complex muzeal care se mai practică, deşi izolat, în Europa este cel care se bazează exclusiv pe comasarea unor entităţi muzeale din același domeniu de activitate sau din domenii conexe. Nu poți comasa un muzeu de artă cu o casă memorială”, spune Valer Rus, directorul Muzeului „Casa Mureșenilor”. „Pe acest principiu, hai să facem un singur liceu județean, hai să facem o singură grădiniță județeană!”, s-a revoltat el. „Am fost consternat să văd că, la ceas de seară, un consilier județean PSD pune problema desființării, care se dezbate timp de 30 de secunde, a patru instituții de cultură laice, pe timp de pace. România se află în creștere economică și nu se află în stare de război, Braşovul este bogat şi ca atare desființarea muzeelor nu se justifică. Dacă va fi aşa vom avea mai puțină cultură, fapt extrem de trist. Nu suntem un județ sărac, ne batem cu pumnii în piept că suntem cel mai tare oraş turistic. Păi, ce oferim? Doar plimbări şi sporturi de iarnă?”, s-a întrebat Rus.

19 argumente

Managerii și-au expus în scris argumentele, 19 la număr, pentru care comasarea este o idee nefericită. Printre acestea, faptul că strategiile de promovare, atâta timp cât structurile care sunt acum muzee vor deveni simple secții, vor înceta să mai dea roade. Mai mult, accesarea de fonduri naţionale sau/şi europene va fi imposibilă, dacă muzeele nu îşi vor păstra autonomia şi specializarea pe care o au acum. „Nu poate exista o diversificare şi nici o creştere a calităţii actului cultural, în contextul în care va fi foarte greu, dacă nu imposibil, de armonizat instituțional patru domenii de activitate în mare măsură diferite (istorie, artă, etnografie, memorialistică), fără a se crea dispute interne privind prioritizarea activităţilor şi a proiectelor secţiilor complexului; nu este nevoie de o entitate unică subordonatoare pentru ca muzeele vizate să poată propune activităţi şi proiecte valoroase şi diverse, importantă fiind strategia proprie fiecărui muzeu de asigurare a perfomanţei instituţiei şi nu forma sau structura de funcţionare”, a mai declarat Valer Rus. El spune că instituţia pe care o conduce a avut în ultimii şapte ani 17 proiecte care au atras fonduri cât bugetul instituţiei, ceea ce nu va mai fi posibil când va exista un conglomerat.

Nu se fac economii la buget

Plus că, spun managerii, acest nou complex nu va genera economii la buget, ci din contră, cheltuieli suplimentare. „Noi avem contracte de management, pe durată determinată, până în 2019 sau 2020. Dacă încetează unilateral, salariile trebuie plătite integral. Dacă se fac concedieri, oamenii care au contract pe durată nedeterminată pot cere salarii compensatorii. Şi atunci, ce economie se face?”, a întrebat retoric directorul de la „Mureşeni”.
Directoarea de la Etnografie a explicat că salariul său de bază este 2.500 de lei și se ajunge la valoarea cu care se situează în top la nivel național prin aplicare sporurilor și a indemnizației de conducere. Ligia Fulga are un bonus salarial pentru faptul că este cercetător științific și are doctorat, la care se adaugă sporurile de vechime, de fidelitate și de confidențialitate, brutul urcând la circa 9.000 de lei.

Amenințați de retrocedări

Pe lângă problemele cu care se confruntă de multă vreme, legate de retrocedarea clădirilor în care funcționează, comasarea ar periclita și mai mult statutul instituțiilor muzeale: Muzeul de Artă și Muzeul de Etnografie împart același imobil (foto), care a fost retrocedat Bisericii Evanghelice, cu care există un contract de închiriere valabil până în 2019, mult prea puțin pentru stabilitatea unei instituții de cultură. „Nu este posibilă comasarea muzeelor braşovene – propunere venită din partea unui consilier judeţean. Acest lucru, dacă se gândeşte la nivelul Consiliului Judeţean, al conducerii, trebuie să fie discutat cu cei care sunt în acest domeniu, cu directorii de muzee, pentru că muzeele braşovene sunt parte în dezvoltarea oraşului Braşov”, susţine dr. Ligia Fulga (video 1), managerul Muzeului de Etnografie şi al Muzeului Civilizaţiei Urbane. Și pentru acesta din urmă există litigii cu moștenitorii foștilor proprietari, ce ar urma să fie despăgubiți. Nu însă înainte ca instanța să stabilească și cât anume trebuie dedus din plata către proprietari, respectiv investițiile făcute de Consiliul Județean în renovarea și amenajarea clădirii.
 
Subfinanțare și lipsă de personal

Cei trei manageri afirmă că în toate oraşele mari din România muzeele sunt autonome. În plus, județul Brașov nu are o strategie în domeniul culturii, iar muzeele primesc doar jumătate din fondurile din judeţul Vâlcea, de exemplu, deşi judeţul nostru se laudă că este cea mai importantă destinaţie turistică, de-a lungul întregului an.
„În 1990 am dus lupte grele ca să înfiinţăm un Muzeu de Artă în Braşov. Din 2005 sunt directorul muzeului, s-a redus personalul în mod drastic din 2010, dar noi, totuşi, ţinem ştacheta la nivel naţional, chiar internaţional. Avem expoziţii care sunt solicitate. Bugetul a scăzut la jumătate în ultimul timp, faţă de 2005, iar numărul de angajați, de la 35 la 18”, a precizat Bartha Arpad (video 3), managerul Muzeului de Artă.

Citiți și:

BRAŞOV. Muzeul Naţional Bran este iar în prag de evacuare