[ViDEO] BRAȘOV. Prefectura și Junii ne invită să „dăm mână cu mână”

Citiţi şi:

BRAŞOV. „Actul istoric din 24 Ianuarie 1859 nu este «Mica Unire»!”

Eminescu afirma cu entuziasm: „Arătați-mi un oraș mai patriotic ca Brașovul!”. Și, într-adevăr, orașul Imnului Național „Deșteaptă-te, române!” – Brașovul este legat puternic și de Unirea Principatelor Române, din 24 Ianuarie 1859, moment esențial în făurirea României Mari. Vasile Alecsandri publica în 1848, în revista braşoveană „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, poezia „Hora Ardealului”, scrisă pe când se afla în oraşul de la poalele Tâmpei, poezie care a stat la baza „Horei Unirii” scrise în 1856 (prima strofă coincide). Pe 24 ianuarie 1859, românii din Moldova şi Ţara Românească jucau şi cântau „Hora Unirii”, un cântec patriotic compus cu câteva zile înaintea marelui eveniment de un braşovean, Alexandru Flechtenmacher, fiul unui mare jurist din oraşul nostru, om de încredere al domnitorului Callimachi. Rămas în istoria României moderne prin acest cântec care a răsunat din piepturile unioniştilor, lui Alexandru Flechtenmacher i-a luat numai o zi să compună melodia care avea să strângă laolaltă milioane de oameni. Avea 36 de ani când prietenul său, Vasile Alecsandri, i-a lăsat versurile pentru care şi-ar fi dorit ca el să găsească o melodie potrivită. Compozitorul s-a aşezat la pian şi, până seara, melodia a fost gata.
În memoria evenimentelor de atunci, în Piaţa Unirii din Şcheii Braşovului, anual, are rol un ceremonial religios, urmat de festivităţi, la care participă autorităţile locale, precum şi Junii Braşoveni, care alătură Horei Unirii şi Hora Junilor, costumaţi cu tradiţionalele lor haine sărbătoreşti. Şi în acest an, potrivit prefectului judeţului Braşov, Ciprian Băncilă, în 24 ianuarie, braşovenii sunt aşteptaţi în Piaţa Unirii, începând cu ora 12.00. „Invit cu această ocazie pe toţi braşovenii să participe la activităţile prilejuite de aniversarea a 158 de ani de la Unirea Principatelor Române, urmând ca la final, noi, toţi «cei cu inimă română» cum spune cântecul scris şi compus la Braşov, să ne prindem în Hora Unirii”, a declarat prefectul Băncilă.
El a menţionat că, având în vedere că 24 Ianuarie reprezintă un moment de bucurie pentru români, nu unul în care se comemorează eroii, nu va avea loc o ceremonie de depunere a coroanelor de flori.

Unirea realizată în 1859 a fost primul pas important pentru înfăptuirea statului naţional unitar român. Unirea celor două principate a fost un proces complex, care a început din 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Convenţia de la Paris din 1858 a fost de fapt o înţelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două ţări, cu guverne diferite şi cu unele instituţii comune. Dar la începutul anului următor, Alexandru Ioan Cuza a fost ales și ca domnitor al Moldovei, şi al Ţării Româneşti, într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică.