Ultima petrecere înainte de Crăciun: Lăsata Secului

În seara zilei de 14 noiembrie (dacă nu pică miercurea sau vinerea), credincioşii ortodocşi sărbătoresc Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului, Postul Nașterii Domnului.

Potrivit tradiției populare româneşti, sărbătoarea de Lăsatul Secului este un prilej de petreceri în familie și la masa festivă participă rudele gazdei și prietenii familiei.
Masa sărbătorească este aşezată la răsărit, lângă o icoană. De secole, această orânduială aminteşte despre aspectul său sacru: masa festivă este acoperită cu o faţă de masă albă, iar în mijlocul acesteia se aşază o pâine preparată în casă şi sare. La începutul mesei festive, invitații gustă întâi o bucată de pâine înmuiată în sare, iar obicei tradiţional, care aminteşte de ospitalitatea populară, prevestește relații armonioase între persoanele care petrec la Sărbătoarea Lăsatului de sec.
Gospodinele împodobesc masa festivă cu bucate tradiționale: aperitive, ciorbe, preparate din carne, sarmale, friptură de pasăre, plăcinte cu brânză, delicatese cu dovleac și mere. De asemenea, la loc de cinste stau sticlele cu vin și cu țuică din noua recoltă.
Totdeauna gazda trebuie să știe ce preferințe alimentare au musafirii, iar aceștia să fie serviți cu bucatele preferate. De aceea, fiecare invitat se poate răsfăța din belșug cu cele mai gustoase preparate culinare pe care le adoră în zilele de sărbătoare.

Preparate pentru sporul casei

În zi de sărbătoare, la Lăsata secului, ca dar al lui Dumnezeu, hrana are valenţe spirituale de nebănuit. Potrivit unei tradiții seculare, la masa festivă se consumă anumite alimente care atrag sporul în familia care petrece în seara de Lăsatul secului. La început se consumă ouă de puică, pentru a evita cheltuielile neprevăzute, ştiut fiind faptul că, adesea, găina râcâie şi împrăştie chiar şi boabele. Desigur, ciorba de peşte este binevenită pentru ca în timpul postului să fim sprinteni, precum peştii şi să înotăm tot timpul, fără să „alunecăm” în  necazuri. La desert, se servesc plăcinte cu fructe şi cu legume, dar mai ales struguri sau stafide, care simbolizează sporul şi vigoarea spirituală.
Românii ştiu că Lăsata secului  înainte de Postul Crăciunului este o zi de sărbătoare și, de aceea, trebuie să împodobească masa cu cele mai bune  bucate prin care  să cinstească în casa lor, după tradiție, sărbătoarea din ajunul Începutului de Post.

Găina care anunţă cum va fi iarna

O datină din străbuni este respectată în fiecare familie. De la masa festivă nu trebuie să lipsească găina sărbătorii de Lăsatul secului. Aceasta este prezentată mesenilor pe o tavă specială: dacă pieptul găinii este gras, atunci va urma o iarnă grea; în cazul în care găina are pieptul fără grăsime, iarna va fi uşoară şi vara va avea roade bogate.
Pe lângă hrana pregătită, sărbătorile sunt însoţite de multe interdicţii populare de a munci, iar respectarea sărbătorii are un rol crucial. În multe comunități din Ardeal credincioșii spun: „Noi, sărbătorile le ţinem, pentru că şi ele pe noi ne ţin”. Femeile nu au voie să coasă (nici să toarcă şi nu ţes), pentru ca gospodăria să nu fie lovită de rele şi de boli.
În toate zonele etnografice româneşti, bunicii spun că ei respectă sărbătoarea pentru ca membrii familiei și animalele de povară să fie sănătoși, iar furtunile și grindina să nu le distrugă recoltele. De asemenea, femeile lucrează numai până la amiază pentru a avea spor în casă în anul viitor.
În multe zone ale ţării, fetele necăsătorite participă la ritualul „Bătutul pernelor”. Este un ritual prin care fetele vor să îmblânzească soarta și ursitul să vină mai repede în viaţa lor.
Tot acum se oficiază ultimele nunţi din acest an (de fapt, au fost ieri ultimele), pentru că, de mâine, până după sărbătoarea Bobotezei, nu se mai sluhesc cununii.
Firimiturile de pâine şi de prăjituri de la masa festivă nu se aruncă la gunoi, ci se dau păsărilor sălbatice. Există convingerea că toate suratele lor nu vor ciuguli recoltele în anul viitor.
Alte resturi de la masa de Lăsatul secului se aruncă spre răsărit. Ritualul urmărește același scop: să protejeze gospodăria respectivă de pagubă.

Obiceiuri pentru alungarea spiritelor rele

În seara de Lăsatul secului, mai ales în zonele rurale, gospodarii ung cu usturoi ferestrele caselor, uşile şi porţile gospodăriei pentru a alunga orice rău şi spiritele păguboase din căminul lor.
Din vremuri îndepărtate, de Lăsatul secului gospodinele spală toate vasele în care au pregătit bucatele pentru masa sărbătorească, apoi le aşază pe masă cu gura în jos în noaptea ce deschide Postul Crăciunului. Există credinţa că în acest fel, spiritele rele nu se vor ascunde acolo şi nu-i vor ispiti pe creştinii din acea casă să renunţe la post.
În unele zone, se crede că vasele în care s-au pregătit bucatele de dulce pot să se folosească după ce le spală. În altele, vasele de dulce se pun deoparte până la Crăciun. În schimb, lingurile trebuie înlocuite cu altele noi, în timpul postului.
În această zi, femeile prepară turte de mălai și le dau de pomană pentru rudele plecate la viața veșnică. De asemenea, ele dăruiesc astfel de turte săracilor pentru ca persoanele bolnave din familie să se însănătoșeașcă.

Nu se împrumută lucruri din casă

Gospodarii nu trebuie să împrumute nici un lucru din casă, pentru că altfel se vor înmulţi lupii şi vor coborî în sat și vor face victime. „Lăsatul secului în percepția ortodoxă are o însemnătate deosebită atât pentru trup, cât și pentru suflet, devenind chiar o sărbătoare. Creștinii  obișnuiesc ca în acea seară să meargă unii pe la alții, finii pe la nași, să se bucure împreună consumând  bunătăți culinare într-o diversitate absolută. Cu acest prilej se aprind și focuri în curți sau în fața casei. Lăsatul secului a devenit o bucurie practicată de toți oamenii, indiferent de cele mai multe ori și de apartenența religioasă, cei din alte culte creștine vin în vizită la ortodocși pentru că această bucurie este un bun prilej de comunicare și de socializare între cei ce participă la această sărbătoare”, spune un preot ortodox.