BRAŞOV. Biserica Sf. Dumitru îşi sărbătoreşte mâine hramul

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este sărbătorit în 26 octombrie de ortodocşi şi catolici. Sfântul Dumitru, în tradiţia populară românească, este considerat patronul păstorilor sau cel care desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele. 

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a trăit în timpul împăraţilor Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305). Vrând să reformeze viaţa religioasă, cei doi împăraţi au întărit cultul lui Jupiter şi al celorlalţi zei din panteonul roman, declanşând o cumplită prigoană la adresa creştinilor. După moartea tatălui, moştenitor nu numai al multor averi, Dimitrie a fost numit în locul acestuia guvernator al Tesalonicului, dovedind excelente calităţi de conducător. Mai târziu, împăratul Maximian a aflat că Dimitrie este creştin, lucru care l-a mâniat foarte tare. Drept urmare, întorcându-se biruitor dintr-un război cu sciţii, Maximian a poruncit să se facă serbări în fiecare cetate, în cinstea zeilor. Cum nu şi-a ascuns credinţa creştină şi nici nu a vrut să se lepede de ea, refuzând să organizeze serbările păgâne, Dimitrie a fost întemniţat la scurt timp. În acele vremuri, creştinii erau ucişi în aşa-zisele „jocuri” romane, în fapt nişte spectacole sângeroase în care cei ce-l mărturiseau pe Hristos erau aruncaţi fiarelor sălbatice sau puşi să se lupte cu gladiatori profesionişti, bine antrenaţi. De obicei, creştinii erau victime sigure, spre distracţia crudă a romanilor.
Venit la Tesalonic, împăratul l-a întrebat pe Dimitrie dacă sunt adevărate cele auzite despre el. Dimitrie a mărturisit cu îndrăzneală că este creştin şi a defăimat închinarea păgânească. Pedeapsa împăratului a fost maximă: Dimitrie a fost închis în temniţă şi ucis cu suliţa. Văzându-i pe atacatori, sfântul a ridicat  mâna dreaptă, astfel că prima suliţă l-a lovit sub coaste, în acelaşi loc unde fusese străpuns şi Iisus pe cruce. În loc de sânge, din rănile sfântului a curs mir tămăduitor, de aici supranumele. Potrivit istoricilor, martiriul Sfântului Dimitrie a avut loc la Sirmium, pe teritoriul de astăzi al Serbiei. Moaştele sale au fost aduse pe 26 octombrie 413 la Tesalonic, unde au rămas până astăzi, săvârşind multe minuni şi miraculoase vindecări.

Sfântul Dumitru încuie vara

În credinţa populară, anul este împărţit în două anotimpuri: vară şi iarnă. Dacă Sfântul Gheorghe, Sângiorz, „încuie” iarna şi înfrunzeşte întreaga natură, Sfântul Dumitru îi ia cheile din mână, desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele. Există credinţa că, în ziua Sf. Dumitru, căldura intră în pământ şi gerul începe să-şi arate colţii.
În ajunul sărbătorii Sfântului Dumitru, se aprind focuri, peste care sar copiii, pentru a fi sănătoşi tot anul. Focul are şi menirea de a alunga fiarele şi de a încălzi morţii. După ce focul este stins, ţăranii aruncă un cărbune în grădină, pentru ca aceasta să primească putere de a rodi.
Sfântul Dumitru este considerat şi patronul păstorilor, ziua lui fiind aceea în care, spune tradiţia, ciobanii află cum va fi iarna. Aceştia îşi aşază cojocul în mijlocul oilor şi aşteaptă să vadă ce oaie se va aşeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarna va fi bună, iar dacă se va culca o oaie albă, anotimpul rece va fi aspru. Un alt mod de a afla cum va fi iarna este acela de a urmări mersul oilor în dimineaţa sărbătorii Sf. Dumitru. Astfel, dacă dimineaţa se va trezi mai întâi o oaie albă, care va pleca spre sud, iarna va fi grea. Dacă se va trezi o oaie neagră şi va pleca spre nord, iarna va fi uşoară.
Ziua Sfântului Dumitru era, pe vremuri, şi o zi a soroacelor. Se terminau învoielile încheiate între stăpânii oilor şi ciobani la San-George, de unde şi zicerea că „la Sângeorge se încaieră câinii, iar la Sâmedru se sfădesc stăpânii”.
Tot de Sfântul Dumitru, se tocmesc servitorii pentru diverse treburi şi se strică stânele. Ţăranii tund coama cailor până la trei ani, ca să aibă păr frumos.

Circa 6.000 de braşoveni au onomastica

Lăcaşul de cult din Tractorul (foto) – Biserica Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir şi Cuviosul Dimitrie Basarabov (prăznuit în 27 octombrie) îşi sărbătoreşte hramul mâine și poimâine.

Aproximativ 6.000 de braşoveni îşi serbează pe 26 octombrie onomastica cu ocazia zilei Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. În judeţul Braşov sunt peste 360 femei care poartă prenumele de Dumitra, Dumitriţa, Dumitrela, Dumitriţa, Dumitrica, Dumitrana şi 5.700 de bărbaţi cu prenumele Dumitrru, Dimitrie, Dumitrel, Dumitrache, Dumitriţă şi Mitică.