[ViDEO] BRAŞOV. „Fetele de la Crihalma” au făcut spectacol (VIDEO)

La Muzeul de Etnografie Braşov a fost vernisată astăzi, într-un mod spectaculos, expoziţia „Fecioreasca fetelor din Crihalma”, dedicată dansului popular care a dus renumele localităţii în ţară şi în lume. Crihalma (în maghiară Királyhalma, în germană Königsperg, Königsberg, care se traduce „Dealul Regelui”) este un sat al comunei Comăna. Localitatea este cunoscută în special pentru dansul Fecioreasca Fetelor, care se află în prezent în repertoriul multor formații artistice profesioniste. Însă jocul popular este dus mai departe şi de către amatori, sătenii din Crihalma. Ei au venit ieri la vernisaj şi şi-au prezentat dansurile specifice, în care s-au prins şi fetiţe de şcoală, şi septuagenari, pe aleea de lângă Parcul Central. Dansul a fost parte a acestei expoziţii-dialog. „Este a treia serie de expoziţii dialog între oamenii pe care i-am cercetat cu tradiţiile lor şi noi, cercetătorii din Muzeul de Etnografie, în aşa fel încât toate aceste valori autentice, care încă sunt vii în aceste comunităţi, să fie cunoscute şi de noi, braşovenii. Dorim ca, pe viitor, toate aceste sate care păstrează elemente autentice privind tradiţiile să fie puse în valoare”, a explicat dr. Ligia Fulga, directoarea Muzeului de Etnografie Braşov.

Grupul de fete din Crihalma a fost coordonat în anii 1960-1980 de învăţătoarea Ileana Cucu, iar apoi de profesoara Eugenia Fuciu, participând la diferite spectacole şi festivaluri la Bucureşti, Braşov, Sighişoara, Făgăraş, Rupea, Comăna de Jos, obţinând premii şi diplome. Eugenia Fuciu continuă şi astăzi să îndrume paşii tinerelor fete din Crihalma, ducând mai departe faima şi specificul dansului Fecioreasca fetelor. „Acest joc a fost înfiinţat în satul nostru de fete care, uitându-se de mici la joc, în jurul bărbaţilor care jucau Fecioreasca, au tot «furat» câte un element şi apoi în şezători au început să joace toate până au ajuns la performanţe. A ieşit în afara satului din 1951, dar înainte au jucat mult mai mult. În 1951 a avut loc Concursul Căminelor Culturale, faza raională de la Racoş, apoi în 1953 a fost Festivalul Internaţional al Studenţilor şi Tineretului din lume şi acolo au jucat şi toţi au fost uimiţi de acest joc. Au fost apreciate şi de conducătorii ansamblurilor artistice străine. Special la acest joc este faptul că nimeni nu-l joacă în contratimp ca noi, am câteva reprezentante din generaţia de aur aici”, a detaliat Eugenia Fuciu, înainte de a se prinde în joc.

„În sudul Transilvaniei se joacă trei tipuri de fecioreşti: Plimbata, Bătuta şi Fecioreasca propriu-zisă. Dintre acestea, în vremuri de demult, când fetele mergeau la şezătoare sau la clacă şi nu aveau feciori să le joace (feciorii erau plecaţi la armată, chiar la război sau la lucru de departe) au preluat şi ele primele două: Plimbata şi Bătuta”, după cum a explicat Zamfir Dejeu, etnomuzicolog.

Dans unicat, jucat în contratimp

„Fecioreasca fetelor din Crihalma, atât din punct de vedere ritmic, cât și cinetic, se aseamănă cu jocul fecioresc. Jocul fetelor și al femeilor respectă unii pași din jocul feciorilor, cum ar fi pasul de plimbat, de intrare, dar au și figuri de joc specifice: lunga, scurta, pintenii, pintenul lung și pintenul scurt, foarfeca, podina, ștearsa, toate jucate în contratimp”, a spus şi dr. Fulga.

La eveniment a fost prezent şi maestrul coregraf Ioan Pumnea, Tezaur Uman Viu, care le-a elogiat pe „fetele din Crihalma”, subliniind că Fecioreasca lor este unul dintre dansurile naţionale recunoscute ca atare, dar devenit celebru şi în lume, până în SUA sau Japonia. Ba chiar, în Olanda există o asociaţie culturală Crihalma – după numele dansului, potrivit lui Ioan Pumnea. „Pot să mă declar naşul lor. Eu am fost cel care am scos în evidenţă, am adus în scenă dansul fetelor de la Crihalma şi tot ansamblul de acolo. M-a interesat dansul fetelor în mod special. Este un unicat în România, este un dans care exprimă tot ce înseamnă personalitatea unei femei: ţinută, muncă, atitudine, dragoste, o legătură socială între toţi, sunt nişte femei extraordinare şi sunt mândru că acest dans a triumfat şi se înscrie în ţară printre primele patru dansuri de specialitate în domeniu, adică Fecioreasca fetelor de la Crihalma, Purtata Fetelor de la Căpâlna, Jocul Fetelor de la Bilca, din Moldova şi Muiereasca Fetelor din Sălaj. Este un joc nu doar al satului, ci naţional şi internaţional. Este un bun naţional de mare valoare, este un simbol”, a explicat Ioan Pumnea

Ce este „măcăul”

Fetele de la Crihalma au venit în majoritate purtând pe cap „măcăul”. Măcăul  este o înfășurătură a unui batic din păr, cu flori și franjuri, care se fixează pe creștet cu ajutorul unui colac. Această înfășurătură prinde forma unei „coroane” care este împodobită cu ace și globuri mici colorate, numite local „bololoanțe”, flori artificiale și oglinjoare.
Măcăul era purtat înainte de anii 1950 numai de femeile căsătorite când mergeau la nunți și la petreceri. Cele mai bătrâne purtau vălitoarea. Sub influența spectacolelor folclorice măcăul este folosit și de fete din formația de dansuri când joacă Fecioreasca. Maria Toma și Eugenia Fuciu sunt două dintre păstrătoarele de tradiții locale, care cunosc „știința” gătelii capului cu măcăul la fetele și femeile din Crihalma.