Cultură

Google vă oferă doar astăzi un puzzle muzical amuzant

  • beethoven Google Doodle5_201004.JPG
  • Beethoven Google Doodle6_201005.JPG
  • beethoven Google Doodle4_201006.JPG
  • beethoven Google Doodle_201007.JPG
  • beethoven Google Doodle2_201008.JPG
  • beethoven Google Doodle1_201009.JPG
  • beethoven Google Doodle7_201010.JPG
  • Beethoven Google Doodle8_201011.JPG
  • beethoven Google Doodle9_201012.JPG
  • beethoven Google Doodle10_201013.JPG
  • google Doodle10_201014.JPG
  • google Doodle11_201015.JPG
  • google Doodle12_201016.JPG
 

„Ajutaţi-l pe Beethoven să-şi recompună capodoperele”, pare a fi îndemnul acestui Google Doodle propus de gigantul IT pentru astăzi, când se împlinesc 245 de ani de când Beethoven a fost botezat (neexistând documente despre data naşterii) .Motorul de căutare Google îl omagiază astfel pe marele compozitor Ludwig van Beethoven schimbându-şi logo-ul cu un doodle muzical, interactiv, amuzant. Acesta începe cu o animaţie ce îl reprezintă pe muzicianul de geniu, însoţită de câteva note din celebra Simfonie a V-a – „Simfonia Destinului”. Cine are curiozitatea să meargă mai departe va găsi un puzzle, care testează cunoştinţele despre capodoperele lui Beethoven. Pretextul, tot sub formă animat, este că. în drum spre sala de concert, compozitorul pierde partiturile, lovit de ghinion (i le smulge vântul, un cal i le mănâncă etc). Utilizatorilor Google li se oferă primele acorduri din Simfonia V-a, „Fur Elise”, Sonata Lunii şi „Oda Bucuriei” din Simfonia a IX-a, iar aceştia trebuie să aşeze foile din partitură (care pot fi şi ascultate) în ordine. Nu puteţi trece la următoarea partitură dacă nu rezolvaţi puzzle-ul.

 

Născut în 1770 la Bonn, Ludwig van Beethoven a fost un compozitor german, recunoscut ca unul din cei mai mari compozitori din istoria muzicii. Este considerat un compozitor de tranziție între perioadele clasică și romantică ale muzicii. El a lăsat posterității opere nemuritoare, printre care: 9 simfonii ( a 3-a Eroica, a 5-a a Destinului, a 6-a Pastorala, a 9-a cu finalul Odă bucuriei pe versuri de Friedrich von Schiller, adoptată ca imn oficial al Uniunii Europene), 5 concerte pentru pian și orchestră (remarcabile al 4-lea și al 5-lea Imperialul) un concert pentru vioară și orchestră (Missa solemnis), 32 sonate pentru pian (printre care a 8-a Patetica, a 14-a Sonata Lunii, a 23-a Appassionata), sonate pentru vioară și pian (mai cunoscută Sonata Kreutzer), 16 cvartete pentru coarde și opera Fidelio, potrivit Wikipedia.

Mediul familial nu îi era tocmai favorabil, sub autoritatea capricioasă a tatălui, un cântăreț de curte mediocru, alcoolic notoriu. Observând însă talentul muzical precoce al fiului său, acesta a încercat să facă, fără succes, din micul Ludwig un copil-minune, asemenea lui Wolfgang Amadeus Mozart. Beethoven a început să ia lecții de muzică, în jurul vârstei de 10 ani, cu organistul Christian Gottlob Neefe. Acesta recunoaște dotarea muzicală excepțională a tânărului Beethoven și, cu sprijinul Arhiepiscopului din Bonn, Maximilian Franz, îi facilitează în 1787 o călătorie la Viena. Aici ia câteva lecții cu Mozart, dar trebuie să se întoarcă după scurt timp la Bonn, din cauza îmbolnăvirii și morții mamei sale. În următorii patru ani lucrează cu capela curții și cu orchestra teatrului din Bonn, având astfel prilejul să-și îmbogățească cunoștințele muzicale cu operele aflate în circulație în acel timp. În această perioadă compune o Cantată cu ocazia morții împăratului Iosif al II-lea.

În noiembrie 1792, Beethoven pleacă pentru a doua oară la Viena, unde devine elevul lui Joseph Haydn, mai târziu și al lui Antonio Salieri. În capitala imperiului habsburgic, Beethoven reușește să câștige favorurile aristocrației vieneze prin concerte private, cu această ocazie căpătând faima de virtuos pianist și de compozitor. Grație acestor relații și a contactelor cu casele de editură, care îi publică unele compoziții, Beethoven reușește să dobândească o independență, pe care și-a dorit-o cândva și Mozart.

În martie 1795 apare pentru prima dată în fața publicului vienez executând primul său concert pentru pian și orchestră. Urmează o serie de concerte la Praga, Dresda, Berlin și Preßburg (Bratislava). După primele sonate pentru pian – printre care sonata op. 13 „Patetica” – , Beethoven deschide, începând cu anul 1798, seria cvartetelor de coarde, compune și prima lui simfonie, în Do-major. În același timp apar primele semne ale scăderii auzului, ceea ce îl face să se izoleze tot mai mult de societate.

Prin anul 1818, Beethoven devine complet surd, singura modalitate de a comunica cu interlocutorii erau „caietele de conversații”, în care aceștia scriau în loc să vorbească. Surditatea nu i-a întrerupt însă creația artistică, în 1819 compune „Variațiile-Diabelli” pentru pian, în 1820 se execută prima versiune a „Missei Solemnis”, realizează ultimele sale sonate pentru pian și cvartetele de coarde, în sfârșit, Simfonia a IX-a. În ziua de 7 mai1824 a avut loc la Viena prima audiție a Simfoniei a IX-a. Succesul a fost triumfal, s-ar putea spune revoluționar. Beethoven a fost întâmpinat cu cinci salve de aplauze, când, potrivit etichetei, însăși familia imperială era salutată la intrarea în sală doar cu trei salve.

Tot mai bolnav, fiind țintuit la pat încă din decembrie 1826, Beethoven moare la 26 martie 1827, în urma unei boli de ficat. La înmormântarea în cimintirul Währinger au luat parte mii de locuitori ai Vienei, cuvântul de adio l-a rostit poetul Franz Grillparzer. A fost ulterior de două ori exhumat și reîngropat în Cimitirul Central (Zentralfriedhof) din Viena.

 


Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

Google Ads Whatsapp Channel

Articole asemănătoare

0 0 voturi
Evaluarea articolului
Abonaţi-vă
Anunțați despre
0 Comentarii
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Păreri in linie
Vezi toate comentariile
Back to top button