[ViDEO] „Brâul Turcii”, jucat în centrul BRAŞOVULUI FOTO şi VIDEO

Flăcăii şi fetele din Cuciulata au făcut astăzi spectacol în centrul Braşovului. Conduşi de preotul din sat, Mircea Comşa, şi însoţiţi de rude şi prieteni, mulţi tot în costumele populare specifice zonei, ei au reconstituit „Turca”, obicei al cetei de feciori la Crăciun, dar au jucat şi dansuri tradiţionale.

Ei au răspuns astfel invitaţiei făcute de dr. Ligia Fulga, directoarea Muzeului de Etnografie Brașov, de a le oferi şi braşovenilor „pe viu” un obicei din lumea tradițională a satului, marcând astfel deschiderea expoziţiei „Turca din Cuciulata, obicei al cetei de feciori la Crăciun”, organizate în sediul muzeului, vernisajul fiind însoţit de proiecţia unui film etnografic despre acest obicei şi de discuţii cu actualii actanţi. „În ultimii doi-trei ani am avut şansa să vă cunosc şi v-am invitat aici pentru a vă onora şi a onora tradiţia pe care o respectaţi şi o duceţi mai departe”, le-a spus sătenilor directoarea muzeului, care le-a promis că de Crăciun va fi prezentă în sat pentru a face un nou film etnografic al Turcii. „Turcașii” din Cuciulata sunt feciorii din ceată care colindă în sat, în Ajunul Crăciunului, pentru sporul casei și al gospodăriei, fiind însoțiți de Turcă – o mască animalieră, jucată la fiecare casă de un turcaș. „Brâul Turcii”, cum este numit în Cuciulata, este un joc cu mișcări repezi, sacadate; Turca izbește ritmic cu bățul în pământ, sună din zurgălăi, clămpăne puternic din ciocul de lemn, în timp ce-și flutură pintenii. Jocul ei plin de vitalitate este așteptat și întâmpinat cu bucurie în fiecare an.

Feciorii se adună odată cu lăsatul postului de Crăciun, când îşi tocmeau „gazdă de turcă”. În seara de Ajun, feciorii îmbrăcaţi în costum popular, se adună la gazdă şi aleg conducătorul (vătaful) cetei de colindători, ce poartă numele de „Ghirău”. Apoi se aleg un colăcar şi un crâşmar. Împreună cu turca (capra) pornesc spre casa preotului, pentru a primi binecuvântarea şi pentru a-l colinda. Apoi merg la colindat prin tot satul, până la ora două dimineaţa, când preotul intră în biserică, dar o iau din nou din loc în jurul orei şase dimineaţa. Feciorii primesc de la săteni câte un colac, o bucată de carne şi o sticlă cu rachiu.
Portul bărbaţilor este compus din cămaşă lungă din pânză albă, cioareci şi căciulă. Portul femeilor din Cuciulata este deosebit datorită şorţului care era ţesut în război. Acestea mai purtau ii cu mânecile prinse de umăr, fustă, pieptar şi şorţ. Pe cap purtau cârpe înflorate, legate în faţă, sub bărbie, acum fiind înnodate la ceafă.

Părintele Mircea Comşa este fiu al satului Cuciulata şi lider al grupului de tineret care păstrează tradiţiile de iarnă din sat. Colindatul încă mai este la Cuciulata o tradiţie sfântă. „Păstrăm cu drag obiceiul numit Turca. Feciorii satului, în port naţional, vin şi colindă şi interpretează cântece specifice satului. Fetele vin şi ele la colindat. În serile de Crăciun se face joc la cămin. Nu îi lăsăm doar să urmeze obiceiul, fără să ştie şi semnificaţiile sale profunde, creştine, teologice”, ne-a spus părintele Comşa.

Prezent la eveniment, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Claudiu Coman le-a spus localnicilor că se simte apropiat de ei, fiind şi el din acelaşi „bazin” etnografic, mai precis din satul Grid. Coman i-a felicitat pe colindători şi conducerea muzeului, pentru efortul depus în conservarea şi perpetuarea tradiţiilor. „Ne-am propus să dăm şi distincţii, chiar în şedinţa de plen a Consiliului Judeţean de săptămâna viitoare voi propune să se acorde aceste distincţii pentru înalta performanţă înpăstrarea şi perpetuarea tradiţiilor şi practicilor ritualice din patrimoniul cultural imaterial”, a precizat vicepreşedintele CJ.