BRAŞOV. Crucea de binecuvântare a părintelui Arsenie Boca găsită într-o biserică din Şchei!

O fotografie-document descoperită în arhiva Bisericii Sf. Treime din Şchei (de Pe Tocile) a dus la o altă descoperire tulburătoare: printre obiectele de cult aflate în altar a fost găsită crucea de binecuvântare folosită de părintele Arsenie Boca. Fotografia, care apare şi pe un tablou vechi al Societăţii Junilor Bătrâni, ce are sediul în curtea lăcaşului de cult, este datată 15 septembrie 1946 şi îl are în prim-plan pe părintele Valeriu Voineag, parohul de atunci al bisericii braşovene, iar în plan secund pe părintele protosinghel Arsenie Boca, la acea vreme stareţ al Mânăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. Poza a fost făcută cu ocazia resfinţirii picturii din lăcaşul de cult ce datează din 1826. Studiind poza, pr. prof. dr. Aurelian Reit, unul dintre parohii Bisericii Sf. Treime, a recunoscut în mâna părintelui crucea de binecuvântare pe care o mai văzuse în altar printre cele despre care ştia sau credea că sunt de la părintele Voineag. „Am mărit poza şi am cerut şi o expertiză şi am ajuns la concluzia că am identificat corect, este crucea părintelui Arsenie. Am restaurat-o, curăţând-o cu o soluţie specială. Este din metal inoxidabil, nu este dintr-un material valoros ca argintul, dar valoarea ei, deşi pur simbolică, este inestimabilă”, ne-a spus acesta. Pr. Reit nu a putut să explice cum a ajuns sau de ce ar fi rămas aproape 70 de ani crucea la Braşov, de vreme ce tipicul liturgic nu presupune lăsarea crucii folosite la sfinţire în lăcaşul de cult ce a fost binecuvântat: „Aş spune că înainte de Revoluţie a fost pusă bine de părintele Voineag, dar de ce a rămas la noi sau cum a ajuns aici nu îmi pot explica. Nu se obişnuieşte aşa, ar fi trebuit s-o ia cu el după slujba de sfinţire. Să fi fost un dar pentru biserică? Cert este că am găsit-o şi va fi pusă la loc de cinste”.

Aşezată la sărbătoarea Sfintei protectoare a oraşului

Aşezarea crucii la loc de cinste se va face în cadrul unei procesiuni ce va avea loc sâmbătă. Procesiunea a devenit o tradiţie din 2010, de când Sfânta Fecioară Maria Născătoarea de Dumnezeu a fost declarată protectoarea Braşovului, cu binecuvântarea Patriarhului României, PF Daniel. De altfel, consacrarea, a reamintit pr. Reit, s-a făcut odată cu venirea Patriarhului la Braşov, în iulie 2010, Biserica Sf. Treime fiind prima vizitată, pentru ca a doua zi să se facă sfinţirea Bisericii Sfinţii Împăraţi Constatin şi Elena din Valea Cetăţii. Astfel, de cinci ani, praznicul din 8 septembrie – Naşterea Maicii Domnului este o sărbătoare a oraşului şi a locuitorilor ei. Motivul pentru care s-a propus ca patron spiritual Fecioara Maria, este că Maica reprezintă un simbol al convieţuirii paşnice, aşa cum se întâmplă de secole, în Braşov, unde convieţuiesc de secole mai multe etnii şi confesiuni creştine, Sf. Fecioară fiind venerată de toate bisericile istorice.

Iniţiativa Ordinului Suveran al Sfintei Fecioare Maria Braşov – acum numit Ordinul Militar Sfânta Maria Creştin Ortodox – a fost o încununare a manifestărilor prilejuite de împlinirea a 775 de ani de la prima atestare documentară a Braşovului. De altfel, dr. Liviu Pandele, mare comandor al ordinului amintit, este cel care s-a implicat şi în acest an în organizarea ceremoniei, fiind martor la descoperire: „Lucrez la o carte despre civilizaţia dacilor din Şcheii Braşovului, iar părintele Aurelian Reit lucra la lucrarea lui de doctorat (pe care l-a şi obţinut recent -nota red.). În timp ce cercetam arhiva comună a cetei junilor bătrâni şi Bisericii Sfânta Treime, am găsit fotografia, iar apoi părintele, crucea în altar”.

Icoană rară

Din 2010, în prima sâmbătă din noul an bisericesc (care începe la 1 septembrie în Biserica Ortodoxă) se organizează o mare procesiune închinată marelui praznic, precedată de o slujbă de Maslu de obşte (cu mai mulţi preoţi), iar Ordinul Sf. Fecioare Maria face câte un dar deosebit bisericii de Pe Tocile. În acest an, având binecuvântarea Mitropolitului Ardealui, dr. Laurenţiu Streza, va fi depusă la această biserică o icoană din mozaic în stil bizantin, Maica Domnului Rugătoare, realizată timp de şapte luni în atelierele Mănăstirii Meteora (Grecia), alături de crucea cu care binecuvânta părintele Arsenie Boca. „Este o copie, mai mică a celei dăruite de noi acum cinci ani, şi care are dimensiuni impresionante, 2,55 x 1,30 metri. Aceasta, care este una rară, extraordinaă, a fost lucrată din bucăţi de marmură şlefuite cu migală şi aura este din aur”, a explicat Pandele. Manifestările îl au ca invitat special, dar şi coordonator, pe PS Ilarion Făgăraşanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, încă stareţ al Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta, alături de 20 de călugări.

Procesiune din Şchei în Cetate

Astfel, sâmbătă, braşovenii sunt aşteptaţi să participe la Procesiunea dedicată Zilei Naşterii Maicii Domnului. Convoiul va porni de la Biserica „Sf. Treime – Tocile”, în jurul orei 18.30, după ce în străvechiul lăcaş de cult din Şchei, de la ora 17.00, toţi preoţii ortodocşi din braşoveni vor oficia Sfânta Taină a Maslului, urmată de Vecernie. „Procesiunea va porni de la Biserica Sfânta Treime din Şchei, după slujba Vecerniei, şi se va opri în Piaţa Sfatului, unde, la Catedrala Adormirea Maicii Domnului, biserica din Cetate, se va săvârşi Slujba Litiei şi cea de sfinţire a icoanei Sfintei Fecioare, cu care se va face procesiunea. Sfârşitul anului bisericesc, ca de altfel şi începutul lui, se află sub ocrotirea şi binecuvântarea Sfintei Fecioare Maria, prin praznicul Adormirii, din 15 august, şi Naşterea Maicii Domnului, din 8 septembrie”, a explicat pr. prof. dr. Aurelian Reit.

Idolatrizat, deşi nu şi-a dorit

Părintele Arsenie Boca (1910-1989) a urmat Academia Teologică de la Sibiu și Institutul de Belle Arte din din București, frecventând în paralel și cursuri de medicină. După patru luni petrecute la Muntele Athos din Grecia, a intrat în monahism la mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus (județul Brașov) unde a fost preot și stareț până în noiembrie 1948 când a fost transferat de către Mitropolitul Nicolae Bălan al Transilvaniei la Mănăstirea Prislop din Țara Hațegului (județul Hunedoara), până în mai 1959 când a fost scos pe nedrept din mănăstire în timpul prigoanei comuniste. A lucrat apoi la Atelierele Patriarhiei Române din București, sub ocrotirea Patriarhiului Iustinian al României, iar după pensionarea din 1967 a pictat vreme de 15 ani la biserica ortodoxă ”Sfântul Nicolae”” din Drăgănescu  (județul Giurgiu).
A fost permanent urmărit și închis de mai multe ori, începând din 1945, pentru credința creștină. Fiind înzestrat de Dumnezeu cu daruri duhovnicești excepționale a avut și are o uriașă influență asupra oamenilor, în ultimii ani dezvoltându-se un adevărat cult, pe care însă părintele, asaltat de credincioşi din timpul vieţii, nu şi l-a dorit. A murit la Sinaia în 28 noiembrie 1989, fiind înmormântat la Mănăstirea Prislop, mormântul devenindu-i unul dintre cele mai cunoscute locuri de pelerinaj din România.