Semnal de alarmă: România, în pericol de a cădea în „capcana eșecului”. De ce creșterea economică spectaculoasă se oprește aici

Deși a ajuns la 78% din media UE ca putere de cumpărare, România riscă să stagneze sau chiar să regreseze din cauza „instituțiilor extractive” care parazitează statul. O analiză dură bazată pe teoriile laureaților Nobel pentru Economie avertizează: fără reforme administrative și fiscale radicale, ne îndreptăm spre irelevanță.

Instituțiile, nu geografia, fac diferența

Plecând de la lucrarea premiată cu Nobel, „De ce eșuează națiunile” (D. Acemoglu & J.A. Robinson), economistul Eugen Rădulescu explică pentru contributors.ro succesul României post-2000 prin crearea de instituții inclusive (Banca Națională, aderarea la UE, piața liberă). Totuși, în ultimii ani, motoarele au început să dea rateuri, creșterea economică prăbușindu-se sub 1% din PIB în 2024-2025.

Cele 5 „găuri negre” care frânează România:

1. Reorganizarea administrativă blocată: România a rămas „înțepenită în anul 1968”, cu 3.200 de localități și 41 de județe, multe fiind insule de consum fără investiții, care supraviețuiesc doar din subvenții.
2. Eșecul colectării taxelor: Neîncasarea TVA-ului produce o gaură de 10 miliarde de euro anual. Rata de necolectare este de peste 30%, față de media europeană de 6-7%.
3. Justiția și „prescrierea jafului”: Peste 10.000 de cazuri de corupție sau fraudă au fost închise prin prescripție, permițând infractorilor să păstreze prejudiciile și, uneori, chiar funcțiile.
4. Pensiile speciale și invalizii „falși”: Pensiile speciale au ajuns la 1% din PIB, creând o fractură socială majoră. În paralel, România are cel mai mare număr de invalizi raportat la populație din Europa, existând cazuri absurde de „nevăzători” care conduc mașini.
5. Datoria publică explozivă: De la 12,4% din PIB la aderarea în UE, datoria a sărit de 60%, generând dobânzi anuale de 10 miliarde de euro — o povară care depășește costurile unor țări mult mai îndatorate, precum Franța, din cauza lipsei de credibilitate.

„Dacă nu transformăm instituțiile extractive în instituții inclusive, alternativa este teribilă: România se va scufunda în sărăcie și irelevanță”, a declarat Eugen Rădulescu.