Paradoxul imobiliar în Brașov: Prețurile s-au DUBLAT, deși peste 74.000 de locuințe stau GOALE. Cine mai cumpără?

Brașovul a devenit unul dintre cele mai scumpe orașe din România, cu prețuri care au crescut cu 100% în ultimii ani. Totuși, o analiză recentă a datelor oficiale – realizată de Storia – scoate la iveală o realitate șocantă: numărul locuințelor neocupate din județ s-a dublat, ajungând la o cifră record.

În timp ce tinerii brașoveni se luptă cu rate bancare tot mai mari sau chirii care depășesc salariul minim, sub nasul nostru se ridică un „oraș fantomă”. Conform analizei făcute pe baza ultimelor recensăminte, județul Brașov numără nu mai puțin de 74.000 de locuințe neocupate.

Prețuri duble în doar câțiva ani

Dacă în 2019 puteai spera la un apartament decent cu un buget rezonabil, în 2025 Brașovul a bifat o performanță neagră pentru cumpărători: prețurile s-au dublat. Orașul de sub Tâmpa a depășit ritmul de creștere al Bucureștiului, fiind întrecut doar marginal de hub-uri precum Cluj-Napoca.

De ce stau casele goale dacă cererea e mare?

Explicația acestui fenomen care pare să sfideze logica economică stă în câteva cauze clare:

• Investițiile „la conservă”: Mulți cumpărători (din afara Brașovului sau chiar din străinătate) achiziționează apartamente noi doar pentru a-și securiza economiile, preferând să nu le închirieze pentru a evita uzura.
• Apartamentele de vacanță: O bună parte din stocul de locuințe noi din zonele turistice ale Brașovului sunt ocupate doar câteva weekend-uri pe an.
• Migrația: Multe proprietăți vechi rămân nefolosite după ce proprietarii au plecat la muncă în străinătate sau s-au mutat definitiv în zonele metropolitane.

Ce urmează pentru piața din Brașov?

Cu peste 74.000 de unități nelocuite, Brașovul are teoretic o rezervă imensă care ar putea echilibra piața. Totuși, experții avertizează că, atâta timp cât aceste locuințe nu sunt scoase la vânzare sau închiriere, presiunea pe prețuri va rămâne uriașă.

În contextul în care numărul autorizațiilor de construire este în scădere, „stocul fantomă” al Brașovului devine variabila care ar putea decide dacă ne îndreptăm spre o bulă imobiliară sau spre o stabilizare necesară.