Afecțiuni cardiace, neurologice și sangvine după vaccinurile COVID / Cel mai mare studiu al efectelor adverse

Afecțiuni cardiace, neurologice și sangvine după vaccinurile COVID / Cel mai mare studiu al efectelor adverse

Vaccinurile COVID ale companiilor Pfizer, Moderna și AstraZeneca au crescut ușor incidența unor afecțiuni neurologice, sangvine și cardiace, a demonstrat cel mai mare studiu de până acum privind efectele adverse ale imunizării prin seruri. 99 de milioane de persoane au fost incluse în cercetare.
Totuși, specialiștii spun că riscurile asociate îmbolnăvirii de SARS-CoV-2 depășesc cu mult riscurile vaccinării, notează Smartliving.

Miocardita, pericardita, sindromul Guillain-Barré și tromboza venoasă cerebrală – sunt afecțiunile cu care au fost asociate, în cazuri rare, vaccinurile pe bază de ARN mesager (Pfizer/BioNTech – BNT162b2 și Moderna – mRNA1273) și cele pe bază de vector viral (Oxford/Astra Zeneca/Serum Institute of India – ChAdOx1).

Riscurile cardiace

Miocardita, adică inflamația mușchiului inimii, a fost identificată după prima, a doua și a treia doză de vaccin pe bază de ARN mesager, potrivit studiului de amploare realizat de Global Vaccine Data Network (GVDN) publicat recent în revista Vaccine, citat de Bloomberg.

În unele cazuri, miocardita se poate manifesta ca un infarct. Cele mai comune simptome ale miocarditei, potrivit Mayo Clinic, sunt:
– durere în piept;
– oboseală;
– umflarea gleznelor și tălpilor;
– aritmii (bătăi rapide și neregulate ale inimii);
– dificultăți de respirație atât în timpul activităților fizice, cât și în repaus;
– senzație de leșin;
– simptome ca de gripă (dureri de cap, dureri musculare și articulare, febră, dureri în gât).

Cea mai mare incidență a miocarditei a fost observată după a doua doză a vaccinului Moderna. Același vaccin a crescut ușor riscul de pericardită – inflamația învelișului subțire al inimii – după prima și a patra doză. Și vaccinul Astra Zeneca a fost asociat cu o creștere a riscului de pericardită după a treia doză.

Simptomele pericarditei includ:
– durere în piept – acesta este cel mai important semn de pericardită. Se simte de obicei ca un junghi și ca o presiune în piept. Durerea este resimțită, de regulă, în partea stângă a pieptului în spatele cutiei toracice, dar se poate extinde la umărul stâng până la gât, se poate agrava în timpul tusei, când pacientul se întinde în pat sau când trage puternic aer în piept. De asemenea, durerea se poate atenua atunci când persoana se ridică în picioare sau când se apleacă în față.
– tuse;
– oboseală și senzația de slăbiciune în tot corpul;
– umflarea picioarelor;
– stare subfebrilă;
– palpitații;
– dificultăți de respirație când stai întins;
– umflarea abdomenului

Riscul de sindrom Guillain-Barré

Cercetătorii au descoperit o creștere statistic semnificativă a cazurilor de sindrom Guillain-Barré la un interval de 42 de zile de la prima doză de vaccin Astra Zeneca (Vaxzevria). Vaccinurile ARN mesager nu au fost asociate acestui risc. Practic, numărul de cazuri diagnosticate – 190 a depășit riscul estimat de specialiști (66 de cazuri).
Tulburarea neurologică afectează nervii periferici și se caracterizează printr-o slăbiciune ce poate duce chiar la paralizie. Sunt afectate, în primă fază, picioarele, dar afectarea poate progresa până în zona pieptului și a capului. Sindromul Guillain-Barré poate afecta muşchii respiratori, iar bolnavii pot necesita suport ventilator. Deglutiția poate fi, de asemenea, afectată.

Riscul de cheag la nivelul creierului

În plus, vaccinul Astra Zeneca a fost asociat și cu o creștere de trei ori a riscului de tromboză venoasă cerebrală (afecțiune care constă în formarea unui cheag de sânge la nivelul sistemului venos cerebral) (69 de cazuri diagnosticate post-vaccin, comparativ cu doar 21 estimate). De altfel, vaccinul a fost retras din Danemarca și din alte țări din cauza acestui risc.
Același vaccin pe bază de vector viral ar putea crește riscul de inflamație la nivelul măduvei spinării (mielită transversă), a relevat studiul.
Toate cele trei seruri au crescut ușor numărul de cazuri de encefalomielită acută diseminată, un alt tip de inflamație la nivelul creierului și măduvei spinării (7 cazuri post vaccin Pfizer-BioNTech diagnosticate, față de doar 2 estimate).

Alte riscuri asociate vaccinurilor

Studiul de amploare al Global Vaccine Data Network a avut în vedere 13 afecțiuni considerate de cercetători „evenimente adverse de interes special“, pentru a evalua riscul real post-vaccinare.
Totuși, specialiștii nu au luat în calcul alte efecte adverse posibile, evidențiate de studii anterioare, precum sindromul de tahicardie posturală ortostatică. Persoanele cu acest sindrom resimt dificultăți în a sta mult timp în picioare, tahicardie (frecvență cardiacă de peste 100 de bătăi pe minut) în poziția ortostatică, amețeli, palpitații și senzația de leșin.
În plus, oboseala extremă, amorțelile, dificultatea de a face mișcare, „ceața mintală“ se numără printre manifestările post-vaccinare identificate de o altă cercetare realizată de specialiștii de la Yale School of Medicine.

Riscurile îmbolnăvirii de COVID

13,5 miliarde de vaccinuri au fost administrate la nivel mondial de la începutul pandemiei COVID și până în prezent, potrivit Our World in Data. 70,6% din populația planetei a primit cel puțin o doză de vaccin.
Rolul vaccinurilor COVID este acela de a preveni infecțiile severe cu SARS-CoV-2, iar studiile de amploare realizate la nivel global au evidențiat eficiența crescută a celor trei vaccinuri – Pfizer/BioNTech, Moderna și cele Oxford/Astra Zeneca/Serum Institute of India – în prevenirea îmbolnăvirilor grave, spitalizărilor îndelungate și a deceselor provocate de infecția cu coronavirus.

De altfel, comparând riscurile vaccinurilor cu riscurile îmbolnăvirii în lipsa vaccinării, specialiștii au observat că:
– riscul unei afecțiuni neurologice după infectarea cu Covid era de 617 ori mai mare decât riscul asociat vaccinării COVID;
– riscul de miocardită este mai mare după îmbolnăvirea de COVID (64,9 la 100.000 de persoane) decât după imunizarea cu oricare dintre cele trei vaccinuri (35,9 la 100.000 de persoane), potrivit profesorului de imunobiologie Akiko Iwasaki, de la Universitatea Yale, citată de Forbes;
– riscul de sindrom Guillain-Barré după infecția Covid era de șase ori mai mare decât riscul unui grup de control, în cadrul unui studiu publicat în revista Neurology. În același studiu, riscul post-vaccinare era de doar 0,41 de ori mai mare decât în grupul de control.