Principiile alimentatiei sanatoase

In societatea moderna, omul actioneaza profund asupra alimentelor si asupra mediului inconjurator. S-a marit consumul de alimente cu un grad inalt de prelucrare tehnologica prin concentrare, rafinare, tratare termica, adaugare de aditivi care modifica, in timp, echilibrul biologic. In urma a numeroase analize statistice, in prezent este acceptata ideea ca dieta poate determina transformari fiziologice ce predispun indivizi sau colectivitati la o serie de maladii cronice: afectiuni cardiovasculare, boli maligne, diabet, boli gastro-intestinale, dermatologice s.a.m.d. Implicatia alimentatiei in aparitia si persistenta afectiunilor cardiovasculare este prezentata si in interviul pe care ni l-a acordat prof. dr. Dan Dominic Ionescu, medic primar cardiolog, profesor universitar de cardiologie si secretarul Societatii Romane de Cardiologie.
Dr. Cristina Dascalescu: Care este importanta alimentatiei in prevenirea si ameliorarea afectiunilor cardiovasculare?
Prof.dr. Dan Dominic Ionescu: Dieta este un factor ce actioneaza foarte lent si un timp indelungat. Efectele sunt foarte putin vizibile imediat. In primul rand trebuie sa discutam despre aportul caloric total, ce se pare ca este determinantul principal. Longevitatea omului este o preocupare medicala, iar institutele de cercetare in domeniu au incercat sa testeze pe animal, diverse metode care sa prelungeasca viata. Singura metoda prin care s-a reusit a fost restrictia calorica si s-a constatat ca aceasta restrictie calorica de 25-30% fata de ceea ce consideram noi normal, produce pe de o parte o prelungire semnificativa a vietii, cu acelasi procent 25-30% si in al doilea rand, intarzie foarte mult aparitia bolilor degenerative legate de varsta cum sunt: aterioscleroza, cardiopatia ischemica si complicatiile lor clinice. Aceasta prelungire a duratei de viata obtinuta prin restrictie calorica mai are si alte efecte benefice si anume reduce capacitatea organismului de a reactiona inflamator la diversi stimuli. De pilda, bolnavii cu poliartrita reumatoida au o reducere a fenomenului inflamator daca mananca mai putin. Restrictia calorica trebuie sa fie globala pe toate principiile alimentare, respectand un slogan care zice asa: „trebuie sa existe subnutritie fara malnutritie”, adica sa existe toate principiile alimentare in procentul necesar, dar caloric in cantitate mai mica. Sa luam de exemplu aportul de lipide. Intre acesta si aterioscleroza este o legatura data de colesterolul plasmatic si doar secundar de greutatea corporala. Aportul lipidic este cuantificat prin cantitatea de acizi grasi care sunt de vreo cinci feluri, iar cei mai „malefici” sunt acizii grasi de tip trans, care au efecte negative fata de bolile cardiovasculare spre deosebire de cealalta pozitie, ce are un rol protector.

„Miracolul cretan”
Dr. Cristina Dascalescu: Care sunt sursele alimentare de acizi grasi trans?
Prof.dr.Dan Dominic Ionescu: Acesti acizi apar in toate alimentele preparate termic prin coacere si prajire, dar si in procesul de hidrogenare a grasimilor saturate, pentru a le transforma in grasimi nesaturate de exemplu, la fabricarea margarinelor. Este bine ca in momentul cumpararii unui produs sa citim pe prospect si acest aspect. In SUA, tuturor producatorilor alimentari li se recomanda sa treaca pe prospect cantitatea de acizi grasi trans.
Dr. Cristina Dascalescu: Mai sunt si alte tipuri de grasimi nocive? Exista si grasimi „benefice”?
Prof.dr.Dan Dominic Ionescu: Tot in geneza ateriosclerozei, un rol important este atribuit si acizilor grasi saturati, spre deosebire de acizii grasi mononesaturati si cei polinesaturati, ce au roluri favorabile. Se cunoaste importanta acizilor grasi nesaturati omega-6, cu importanta actiune protectoare si care inhiba aparitia ateriosclerozei. Concentratii mai mari de acizi grasi saturati apar in carnea rosie si una din recomandarile medicale a fost sa se renunte la aportul de lipide din surse animale, cum ar fi carnea de porc, de vita sau de miel. Se recomanda folosirea cu moderatie a carnii albe, de pui si de peste slab, alaturat consumului consistent de legume si fructe, urmarind exemplul oferit de dieta protectoare a celor care locuiesc pe insula Creta sau pe tarmul Marii Mediterane. De aici apare si expresia „miracolul cretan”, bazata pe constatarea medicala a incidentei foarte mici a bolilor cardiovasculare, redusa la jumatate in aceasta zona fata de celelalte tari din Europa.
Dr. Cristina Dascalescu: Ce alti factori protectori cardiovasculari apar in alimentatia sanatoasa?
Prof.dr. Dan Dominic Ionescu: Un alt element cu rol profilactic impotriva aparitiei bolilor cardiovasculare, fapt demonstrat stiintific, il reprezinta consumul de rosii si de suc de rosii, ce contin o substanta benefica numita licopen, ce este un carotenoid cu o foarte importanta actiune protectoare pentru endoteliul vascular. Un studiu de amploare a urmarit concentratia de licopen ce se acumuleaza in tesutul gras. S-a constatat ca o concentratie ridicata de licopen previne procesul de aterioscleroza, iar pacientii cu o concentratie mai mica au un risc mai mare de a face aterioscleroza si implicit si complicatiile ei. Consumul de alune, fistic, nuci, alune turcesti, arahide sau de alte tipuri de nuci, cu un continut relativ crescut de acizi grasi mononesaturati, are de asemenea efecte favorabile asupra metabolismului lipidic. Este bine sa stim ca nucile nu ingrasa asa de mult cum se crede. Exista un studiu medical ce arata ca introducerea consumului de nuci intr-o dieta hipocalorica are un efect favorabil, fiind o buna alternativa in perioada de mentinere dupa programul de slabire, fapt ce nu duce la scaderea masei corporale. Aceste produse placute la gust se pot consuma fie ca atare sau dupa o minima prajire, pentru a nu le modifica proprietatile curative. De asemenea este bine sa consumam aceste nuci si alune cat mai nesarate, pentru ca un consum de sare ridicat este nociv organismului.

Mai putin de 6 grame de sare pe zi
Dr. Cristina Dascalescu: Ce ne puteti spune despre consumul de sare in alimentatie?
Prof.dr. Dan Dominic Ionescu: Exista multe dovezi stiintifice ce arata ca reducerea acestui consum scade incidenta si prevalenta hipertensiunii arteriale. Recomandarile medicale indica o valoare optima de consum, mai mica de 6 g sare pe zi. Acest lucru impune o restrictie, deoarece in Romania consumul de sare este de 10-12 g/zi, ceea ce este aproape dublu fata de recomandarea medicala. De fapt necesarul real, fiziologic, de sare pentru un individ sanatos, este de 0,5 g/zi. Bineinteles ca nimeni nu poate consuma doar atat, fiindca toate alimentele contin sare, chiar si laptele contine 1,2 g/litru.

Interviu realizat de
Dr. Cristina Anca Dascalescu
Medic specialist in medicina de familie
Competenta in api – fitoterapie