Endometrioza, boala care afectează 190 de milioane de femei. Ce au descoperit cercetătorii despre rolul sistemului imunitar

O cercetare realizată la Universitatea din Cincinnati aduce noi indicii despre felul în care se formează primele leziuni de endometrioză, informează Autoritatea Națională pentru Cercetare – România. Oamenii de știință au identificat un posibil rol al neutrofilelor, celule ale sistemului imunitar care ar putea contribui la atașarea țesutului endometrial în afara uterului. Descoperirea ar putea deschide noi direcții pentru diagnostic și tratament, însă rezultatele au nevoie de confirmări suplimentare.
Endometrioza afectează aproximativ 190 de milioane de femei de vârstă reproductivă la nivel mondial, adică aproape 10% din această categorie, potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății. Afecțiunea poate provoca dureri menstruale severe, durere pelvină cronică, infertilitate și o deteriorare importantă a calității vieții.
În multe cazuri, diagnosticul întârzie ani de zile, iar mecanismele care declanșează și întrețin boala nu sunt încă pe deplin înțelese. Una dintre întrebările la care încearcă să răspundă cercetătorii este de ce țesutul endometrial ajuns în afara uterului reușește să se atașeze de alte suprafețe și să formeze leziuni.
Cercetătoarea care studiază începutul bolii trăiește cu endometrioză
La University of Cincinnati College of Medicine, cercetătoarea Katherine A. Burns investighează tocmai primele etape ale dezvoltării endometriozei.
Interesul său pentru această afecțiune are și o componentă personală. Burns trăiește cu endometrioză și s-a confruntat încă din adolescență cu dureri severe și dificultăți în obținerea unui diagnostic, confirmat abia la vârsta de 21 de ani.
Experiența personală a devenit una dintre motivațiile activității sale științifice. În august 2025, revista Science i-a dedicat un amplu profil, semnat de jurnalista științifică Meredith Wadman.
Neutrofilele, posibili actori în formarea leziunilor
O direcție importantă a cercetării vizează neutrofilele, celule ale sistemului imunitar care reacționează rapid la inflamație și participă, în mod obișnuit, la apărarea organismului împotriva infecțiilor.
Echipa lui Katherine Burns a investigat dacă anumite tipuri de neutrofile ar putea contribui la crearea unui mediu favorabil dezvoltării leziunilor endometriozice.
Într-un studiu publicat în 2025 în revista JCI Insight, cercetătorii au analizat probe de lichid menstrual de la 23 de participante: 10 diagnosticate cu endometrioză și 13 fără această afecțiune.
În probele provenite de la participantele cu endometrioză, proporția neutrofilelor îmbătrânite a fost de aproximativ două ori mai mare. În cazul neutrofilelor îmbătrânite cu profil proangiogenic – asociat formării vaselor de sânge – proporția a fost de aproximativ 2,5 ori mai mare decât în grupul de control.
Rezultatele indică diferențe celulare relevante, însă studiul a inclus un număr restrâns de participante. Prin urmare, acestea reprezintă indicii pentru cercetări viitoare, nu o concluzie definitivă despre mecanismul bolii la toate pacientele.
Cum ar putea contribui inflamația la apariția leziunilor
Cercetătorii au continuat investigațiile pe un model experimental de endometrioză la șoareci. Leziunile au fost analizate la 24 de ore după implantarea țesutului endometrial.
Atunci când recrutarea neutrofilelor în cavitatea peritoneală a fost redusă prin blocarea receptorului CXCR2 cu ajutorul unor anticorpi, atașarea țesutului endometrial și formarea leziunilor incipiente au fost diminuate.
Echipa a identificat și un posibil mecanism molecular implicat în acest proces: fibrinogenul, o proteină din sânge care ar putea funcționa ca suport pentru adeziunea celulelor endometriale.
Potrivit explicației propuse de autori, neutrofilele ar putea elibera structuri numite capcane extracelulare neutrofilice. Împreună cu fibrinogenul, acestea ar putea forma o matrice temporară care favorizează atașarea țesutului endometrial.
Experimentele susțin această ipoteză, dar mecanismul trebuie investigat în continuare pentru a se confirma în organismul uman.
Ar putea apărea un test neinvaziv pentru endometrioză?
Descoperirile ar putea avea implicații importante pentru dezvoltarea unor metode de diagnostic mai puțin invazive.
Analiza celulelor din lichidul menstrual ar putea oferi, în viitor, informații utile pentru identificarea bolii. Într-un preprint publicat în august 2025, care nu trecuse încă prin procesul de evaluare științifică inter pares, echipa a descris populații celulare și caracteristici ale lichidului menstrual asociate endometriozei.
În ianuarie 2026, University of Cincinnati a anunțat că Katherine Burns lucrează la dezvoltarea unui test neinvaziv, posibil de utilizat la domiciliu, bazat pe analiza leucocitelor din lichidul menstrual.
Proiectul se află însă în etapa de cercetare și dezvoltare. Testul nu este, în prezent, o metodă de diagnostic validată pentru utilizare clinică.
În paralel, înțelegerea rolului neutrofilelor și al receptorului CXCR2 ar putea orienta cercetarea către noi ținte terapeutice. Sunt necesare însă studii suplimentare, pe grupuri mai mari de paciente, pentru a confirma relevanța acestor mecanisme la oameni.
Ce opțiuni există în România pentru pacientele cu endometrioză
Și în România există repere medicale dedicate diagnosticului și tratamentului endometriozei.
Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România a elaborat un ghid clinic național pentru această afecțiune, coordonat de prof. dr. Elvira Brătilă și aprobat de Ministerul Sănătății prin Ordinul nr. 1.241 din 9 august 2019. Documentul cuprinde recomandări pentru diagnostic și tratament, în acord cu principiile medicinei bazate pe dovezi.
De asemenea, Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu” din București figurează în registrul Fundației Germane pentru Cercetarea Endometriozei ca centru certificat pentru această afecțiune, cu certificare valabilă până în iunie 2028.
În sistemul privat, rețeaua Endo Institute are centre multidisciplinare în Timișoara, București și Cluj-Napoca, unde echipe de specialiști abordează diagnosticul și tratamentul formelor complexe ale bolii.
Cercetările internaționale și dezvoltarea serviciilor medicale specializate pot contribui la o mai bună înțelegere a endometriozei. Pentru pacientele afectate, obiectivele rămân aceleași: recunoașterea mai rapidă a bolii, tratamente adaptate și reducerea suferinței asociate acestei afecțiuni.
Taguri: endometrioză, cercetare medicală, sănătatea femeii, sistem imunitar, neutrofile, diagnostic, tratament, Katherine Burns, University of Cincinnati
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.





