De la infectia streptococica la reumatism articular

„Mami, ma doare gatul !”
De multe ori, copiii nostri, in acest dorit si mult asteptat sezon estival, se confrunta cu adevarate ispite: o apetisanta inghetata sau curentul de la geamul masinii, balaceala intr-o apa mai rece sau repausul intr-o camera racoroasa dupa un cros de zile mari si chiar intalnirea cu un prieten racit. Toate acestea pot avea urmari dureroase, incepand de la nivelul gatului, si, daca nu sunt tratate la timp, pot avea un rasunet negativ asupra intregului organism. Se pare ca tratamentul nu este asa de dulce ca „izvorul durerii”, de aceea nu este de multe ori luat la timp si in perioada indicata de medicul specialist. Daca nu ne mai doare gatul, este totul OK, nu? Ei bine, nu. Urmarile neascultarii pot fi de durata si cu consecinte deosebit de importante. De data aceasta voi prezenta consecintele unei aparent banale angine streptococice, precum si implicatia ei directa in aparitia reumatismului articular acut la tineri. Voi raspunde, de asemenea, celor mai frecvente intrebari legate de factorii declansatori ai bolii, de importanta ASLO, dar si de profilaxia afectiunii.
Reumatismul articular acut (RAA) este o boala inflamatorie a tesutului conjunctiv, cu manifestari multisistemice si cu un caracter autolimitant, aparut la o persoana ce a avut o infectie streptococica si care poate avea o predispozitie genetica. Aceasta boala evolueaza in puseuri, unde fiecare recidiva este conditionata de o reinfectie faringiana cu streptococ. Factorul determinant al bolii este streptococul B-hemolitic grup A, cu localizare faringiana obligatorie.
Streptolizina A, denumita astfel deoarece este inactivata de oxigen, este produsa de streptococ si este puternic antigenica, putand avea actiune cardiotoxica. Organismul raspunde la aceasta agresiune producand anticorpii Antistreptolizina O (ASLO), ce se dozeaza in unitati Todd. Valorile normale difera in functie de varsta copilului. De exemplu, la copilul mic de 1-3 ani este de 50 u/100ml, valoarea este mai mare intre 8 si 12 ani, de 250-300 u/100ml, si reprezinta un important marker de diagnostic. Acest indicator creste in infectia streptococica, iar tratamentul precoce al infectiilor faringiene impiedica cresterea ingrijoratoare a nivelului ASLO, proportional cu severitatea bolii. Dintre factorii favorizanti se pot aminti varsta, pentru ca reumatismul articular acut este, de obicei, boala primei decade scolare, a copilului de 5-12 ani. De asemenea climatul temperat si rece, scaderea imunitatii generale a organismului, carentele alimentare, lipsa de supraveghere medicala, dar si factorii genetici dati de un parinte cu reumatism dubleaza riscul imbolnavirii de reumatism al descendentilor.
Care sunt semnalele de alarma in cazul faringitei streptococice? Debutul este adesea cu cefalee, dureri abdominale si varsaturi, febra ridicata, 39-40 grade Celsius. In cateva ore, faringele devine rosu, apar o durere vie la inghitire si marirea de volum a amigdalelor, ce este insotita de tumefierea dureroasa a ganglionilor adiacenti. Boala dureaza cateva zile. In cazul faringitei streptococice nu apar conjunctivita, secretia apoasa (rinoreeea), prezente doar in faringita virala, tusea si raguseala. Diagnosticul diferential si implicit tratamentul specific al bolii trebuie facute de medicul specialist, cu respectarea integrala a tratamentului prescris. Diagnosticul este pus prin examenul clinic, sustinut de datele de laborator, de exemplu exudatul faringian. Tratamentul corect al faringitelor steptococice reprezinta profilaxia primara (previne aparitia primului episod) a reumatismului articular acut, boala cu afectari organice multiple: articulare (artrita), cardiace (cardita), neurologice (coreea), cutanate (noduli subcutanati sau eritem marginat), fiind insotite si de modificarea specifica a datelor de laborator, ce intregesc diagnosticul. Primele semne de boala apar la 1-5 saptamani de la infectia faringiana prin afectarea unuia din organele enumerate. Boala poate fi autolimitanta, pentru ca doar la 5% din cazuri exista riscul de recidive. Tratamentul trebuie strict monitorizat de catre medicul specialist, incepand cu tratamentul profilactic, dar si cu cel curativ. Dispensarizarea fostilor bolnavi se va face atat la medicul de familie, cat si la cabinetele de cardiologie si reumatologie, efectuandu-se periodic examenele de laborator necesare. Ritmicitatea examenelor se stabileste in raport cu severitatea bolii si cu intervalul de timp de la ultimul episod de boala. Tratamentul balnear in perioada de acalmie, intre atacurile acute, poate fi facut in statiunile de profil, consolidand tratamentele efectuate si contribuind astfel la prevenirea recidivelor. In cazul copiilor mai mari, fitoterapia le recomanda tratamentul adjuvant cu decoct din muguri de pin, cimbrisor sau cimbru de gradina, cu avizul medicului. Nu uitati ca reumatismul afecteaza articulatiile si „musca” inima, de aceea profilaxia si tratamentul bolii sunt esentiale.

Dr. Cristina Anca DASCALESCU
Medic specialist in medicina de familie
Competenta in api-fitoterapie