Un raport salarial revoltător

În momentul de față, salariul mediu în sectorul bugetar din România este cu aproape 20% mai mare decât în sectorul privat. Iar dacă proiectul pritocit la Guvern și trâmbițat toată ziua nu de premier, nu de ministrul de Finanțe, ci de d-na Lia Olguța Vasilescu va deveni literă de lege, diferența aceasta se va mări substanțial în favoarea celor plătiți de stat. Mă rog, nu în favoarea tuturor, că din câte am înțeles sunt unele categorii de bugetari – cu o pondere, ce-i drept, mai redusă în armata lucrătorilor la stat – care fie nu câștigă nimic de pe urma noii legi, fie mai rău, vor pierde bani.

În țări mai în firea lor, situația este alta,mai precis opusă celei din România: raportul dintre salariile angajaților în mediul privat și cele ale bugetarilor este în favoarea primilor. În Germania, de pildă, salariul mediu brut din sectorul privat este cu 5-6% mai mare decât cel al bugetarilor. Iar acest procentaj înseamnă cam 250 de euro lunar. În Ungaria, un salariat al statului are un câștig mediu cu vreo 14% mai mic decât cel al unuia din mediu privat. În Statele Unite, acum vreo patru ani, președintele de atunci, Barack Obama, propunea cu timiditate, într-un mesaj adresat Senatului, o creștere de …0,5% a salariilor angajaților federali civili, pentru a se pune capăt unei perioade de îngheț salarial. La noi, un asemenea procentaj ar stârni fie indignare, fie ilaritate.

Că ceea ce se întâmplă în țara noastră – și din acest punct de vedere – nu-i normal o spun oameni și din resurse umane, și din antreprenoriat, și din finanțe, și analiști ai pieței muncii. Într-un stat ce funcționează corect și unde regulile și principiile ce guvernează economia de piață nu-s doar vorbe-n vânt, bugetarii câștigă mai puțin, în medie, decât angajații din sectorul privat. „Acest lucru se întâmplă din cauză că, de obicei, în sectorul bugetar se duc oameni care nu rezistă la presiunea din mediul privat, la sacrificiile mai mari pe care un angajat trebuie să le facă acolo. Or, ce se întâmplă în România este revoltător”, afirmă președintele unei companii de head-hunting.

În România, ponderea în produsul intern brut a cheltuielilor cu salariile bugetarilor a ajuns mai mult decât dublă în ultimul deceniu, existând funcționari publici care câștigă mai mult decât omologi ai lor din alte state cu economii mai preformante decât a noastră. Și, conform intențiilor actualilor guvernanți, cheltuielile cu salarizarea bugetarilor vor crește în continuare, în mod semnificativ. Astfel, statul face o din ce în ce mai acerbă concurență neloială pe piața muncii firmelor private ai căror bani îi asigură funcționarea. Asta, în vreme ce în sectorul privat al economiei (acela care generează valoare adăugată), în foarte multe situații, salariile au înghețat ori, mai rău, au scăzut și vor continua să scadă. Și este este explicabil: se știe că mărirea plăților directe și a beneficiilor din sectorul bugetar penalizează remunerațiile sectorului privat. Un sector care, în România, este văduvit și de injecția de capital reprezentată de investițiile publice.