Deputata de Brașov Ariana Bucur, propunere legislativă importantă pentru evaluarea la examenele naționale

Deputata de Brașov Ariana Bucur, propunere legislativă importantă pentru evaluarea la examenele naționale

Este vorba despre propunerea legislativă Pl-x 586/2024, care are ca obiect de reglementare completarea Legii Învățământului Preuniversitar nr.198/2023, pentru a permite elevilor să vizualizeze lucrarea scrisă din cadrul unui examen național, înainte de a solicita o eventuală reevaluare a acesteia prin depunerea unei contestații. Propunerea a fost dezbătută în cadrul ședinței de plen a Camerei Deputaților din 12 februarie 2025.
Avizată negativ de către Comisia pentru Învățământ în ședința din data de 10 decembrie 2024, propunerea a fost motivată de existența acestei prevederi în Ordinul ministrului educației nr. 6479/2024 privind organizarea și desfășurarea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2024-2025, art. 15 alin. (1), cât și în Ordinul ministrului educației nr. 6481/2024 privind organizarea și desfășurarea examenului național de bacalaureat – 2025, art. 15 alin. (1).
Astfel, propunerea, în condițiile în care ar fi fost adoptată, ar fi generat un paralelism legislativ, aspect interzis de normele de tehnică legislativă. Urmare a dezbaterilor, propunerea a fost retrimisă spre analiză Comisiei.
Ariana Bucur, deputată de Brașov, fost secretar de stat în Ministerul Educației și fost inspector școlar general al Inspectoratului Școlar al Județului (IȘJ) Brașov, a detaliat modalitatea și argumentele din spatele propunerii sale, care ar face ca vizualizarea lucrării pasibile de contestație să se facă în mod transparent și eficient.

„Vizualizarea lucrării scrise înainte de a depune o contestație este o etapă importantă și benefică atât pentru elev/candidat la evaluare/examen, cât și pentru procesul de evaluare. În opinia mea, argumentele cele mai importante pentru susținerea acestei practici vizează creșterea încrederii în sistemul de evaluare prin reducerea suspiciunilor legate de subiectivitate sau erori de corectare, diminuarea contestațiilor nejustificate și eficientizarea procesului de contestații, reducând presiunea pe profesorii evaluatori și profesorii din comisiile de examen/evaluare, și nu în ultimul rând, respectarea dreptului la informare, dreptul elevului/candidatului de a ști cum a fost evaluat.
În prezent, faptul că vizualizarea lucrării oferă acces la informație, dar nu satisface pe deplin înțelegerea modului de acordare a punctajului corespunzător fiecărui item sau fiecărei cerințe (pentru că pe nicio lucrare profesorul evaluator nu intervine cu adnotări/însemnări), constituie o preocupare în demersul pe care îl voi întreprinde în viitor, astfel încât această practică să contribuie real la transparentizarea procesului de evaluare a unei lucrări scrise.
Astfel, voi propune Ministerului Educației și Cercetării ca, în aplicația care gestionează aceste activități de evaluare a lucrărilor scrise din cadrul examenelor/evaluărilor să fie dezvoltat și introdus un modul cu liste predefinite cu erorile/greșelile frecvente (ex.: formulă greșită, argumentare incompletă, nerespectare cerință„«x» etc.) pentru fiecare disciplină de examen, pentru fiecare item/cerință, din care profesorul evaluator să selecteze motivul/greșeala/eroarea pentru care a diminuat punctajul. La finalul evaluării să fie generat un fișier în format .pdf în care să se regăsească centralizate toate aceste explicații pe fiecare item, format care poate fi asociat codului unic al elevului, și transmis la cerere, acestuia (fără datele de identificare ale profesorului evaluator), înainte de depunerea unei solicitări de reevaluare prin contestație”, explică deputata de Brașov, subliniind că această modalitate de vizualizare a evaluării lucrării ar conduce în mod real la înțelegerea modului de acordare a punctajului, în comparație cu varianta actuală, în care, practic, elevului i se proiectează imaginea scanată a lucrării redactate, fără niciun detaliu legat de detalierea punctajului primit.
În plus, în cadrul analizării rezultatelor elevilor, având un astfel de inventar al erorilor/greșelilor frecvente, pe de o parte, specialiștii din cadrul comisiilor de elaborare a subiectelor pot interveni în ajustarea/îmbunătățirea itemilor și/sau baremelor de notare, pe de altă parte, profesorii de la clasă pot proiecta și desfășura activități remediale, cu scopul diminuării greșelilor frecvente, întâlnite în lucrările scrise din cadrul examenelor”, susține Ariana Bucur..
„Aceasta nu este doar o propunere tehnică, ci un pas important pentru digitalizarea procesului de evaluare, esențial pentru modernizarea educației și creșterea încrederii în sistem. Cred că fiecare elev are dreptul să înțeleagă cum a fost evaluat și să beneficieze de un sistem obiectiv. Voi continua să lucrez alături de colegii mei din Parlament și din domeniul educației pentru ca această soluție să devină realitate, contribuind astfel la un proces educațional mai transparent, corect și accesibil pentru toți beneficiarii”, a mai precizat Ariana Bucur.