BRAŞOV. Social-democraţii din municipiu vor ca Tetkron să revină la obârşii

Social-democraţii din organizaţia municipală Braşov vor ca Tetkron SRL, distribuitorul de agent termic aflat în subordinea Consiliului Local, să preia şi producţia de agent termic şi energie electrică, adică să redevină CET, considerând că în acest fel oraşul va deveni independent din punct de vedere energetic. Dezideratul este înscris în lista de obiective pe care organizaţia municipală PSD şi le-a propus pe linie administrativă: „implementarea proiectului de transformare a societăţii de transport şi distribuţie de energie termică în producător de agent termic şi energie electrică, în aşa fel încât Braşovul să devină independent din punct de vedere energetic”.

CET SA a fost producător de agent termic şi energie electrică în cogenerare, folosind în principal drept combustibil cărbunele, pentru ca spre final ponderea să o deţină gazul metan. Din iarna 2010/2011, CET nu a mai produs apă caldă şi căldură pentru toţi clienţii sistemului centralizat, ci doar în proporţie de 30%. Restul l-a produs societatea Bepco SRL, cu care Consiliul Local Braşov a încheiat un „Protocol de Cooperare pentru Susţinerea Implementării şi Finanţării Proiectului de Construcţie al Unităţii de Producere a Energiei Termice în Cogenerare”, care până atunci montase o unitate de producţie pe gaz, în cogenerare, cu o capacitate de 1MWh, aflată pe platforma Metrom. Ulterior Bepco a montat şapte unităţi de dimensiuni mult mai mari, ajungând acum la 13, care produc pe lângă energie electrică şi apă caldă şi căldură pentru braşovenii racordaţi la sistemul centralizat, iar din 1 ianuarie 2011, societatea Tetkron, înfiinţată de Consiliul Local Braşov, a preluat de la CET serviciul de producere (în centralele de cvartal), dar mai ales de transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat în municipiul Braşov. CET a rămas doar producător de energie termică şi electrică în cogenerare, pentru circa un an, intrând apoi în reorganizare şi în faliment.

Acum Tetkron datorează Bepco 17 miliarde de lei, care la rândul său datorează GDF Suez o sumă apropiată, astfel că a sistat furnizarea gazului metan şi mii de braşoveni au rămas fără apă caldă. Dacă Tetkron s-ar ocupa inclusiv de producerea în cogenerare, s-ar elimina doar o verigă, dar problema asigurării combustibilului ar rămâne.

„Obiectivul nostru este ca Tetkron să devină producător de energie termică şi electrică şi acest lucru se va putea face, etapizat, în următorii 3–4 ani, cu investiţii de 25–30 de milioane de euro. Pentru acest lucru putem lua credite de la BERD”, a spus Răzvan Popa, preşedintele executiv al organizaţiei municipale, care este, deocamdată, singurul înscris în cursa internă pentru desemnarea candidatului PSD la Primăria Braşov. La obiecţiile noastre legate de angajarea unui credit – de minimum 39 de milioane de euro, din estimările specialiştilor în termoficare din Tetkron – din banii municipalităţii, adică ai tuturor braşovenilor, în condiţiile în care doar 10% sunt racordaţi în sistem, Popa a replicat că şi subvenţiile de la Primărie pentru preţul Gcal livrate populaţiei sunt suportate din banii tuturor şi în final ajung la o firmă privată: „Producţia de energie termică şi electrică în cogenerare este un business pe care îl poate face Primăria. De ce nu ar lua Primăria banii aceştia? Măcar nu mai plăteşte curentul folosit pentru iluminatul public, pentru instituţiile de învăţământ, pentru cele sociale şi de cultură şi face economie folosind banii braşovenilor pentru alte investiţii sau cheltuieli necesare”. El a recunoscut că este adeptul sistemului centralizat de termoficare, dând de exemplu oraşul Linz, unde 60% dintre locuitori sunt racordaţi. „Problema este că la noi Primăria a rămas cu partea păguboasă, cu societatea de distribuţie, care are pierderi pe reţelele supradimensionate, iar alţii au luat partea profitabilă. Este nevoie de timp, dar treptat se pot aduce motoare termice, pentru fiecare zonă, motoare performante, cu înaltă eficienţă energetică şi să păstrăm banii la bugetul local”, a mai spus Popa.

Aeroportul, primul pe lista de obiective

Obiectivul de mai sus este al doilea pe lista social-democraţilor de la municipiu, primul fiind susţinerea aeroportului, „ca obiectiv esenţial pentru dezvoltarea Braşovului, prin implicarea municipiului Braşov în realizarea acestuia”, după cum spune Răzvan Popa, consilier local şi fost viceprimar al Braşovului. Lista mai cuprinde unele teme mai vechi ale PSD, dar şi ale altor partide: transformarea platformei Rulmentul în parc industrial şi de soft, precum şi realizarea unui muzeu al industriei braşovene, acordarea de gratuităţi pentru transportul în comun pentru pensionarii braşoveni, înfiinţarea, la nivelul Primăriei Braşov, a unui departament pentru turism care să aibă ca principal obiectiv identificarea oportunităţilor şi resurselor de dezvoltare turistică a zonei Braşov (Poiana Braşov, Peştera Laptelui, Valea Timişului etc.); impunerea unui regulament clar şi transparent pentru organizarea de târguri şi alte evenimente în Piaţa Sfatului, în aşa fel încât să fie eliminaţi speculanţii; construirea de locuinţe sociale – implementarea studiului de fezabilitate elaborat de SC RIAL SRL care prevede realizarea intr-o primă etapă a aproximativ 45 de locuinţe sociale; înfiinţarea centrului de excelenţă pentru elevii braşoveni la Colegiul Nicolae Titulescu, reabilitarea fostei clădiri a liceului de alimentaţie publică şi turism şi transformarea acestui imobil în sediu cu facilităţile aferente pentru Liceul cu Program Sportiv Braşov, susţinerea Braşovului în candidatura pentru a deveni Capitală a Culturii Europene în 2021, susţinerea proiectului de lege privind exproprierea faţadelor din Centrul Istoric şi reabilitatea acestora de către administraţia locală împreună cu Ministerul Culturii, realizarea pasajului subteran din zona Micşunica pentru accesul în siguranţă al cetăţenilor dincolo de calea ferată; sistematizarea traficului prin extinderea reţelei de piste pentru biciclete şi promovarea transportului ecologic; realizarea unei arene sportive care să poată găzdui competiţii sportive de nivel european şi alte evenimente de anvergură; înfiinţarea unei grădini botanice şi a unui parc dendrologic, pe care Braşovul le-a avut cândva, precum şi punerea în valoare a Rezervaţiei Naturale Tâmpa, punerea în valoare în perioada sărbătorilor de Crăciun, Paşte, a parcului central Nicolae Titulescu, prin amenajarea întregii zone într-un spaţiu expoziţional şi de divertisment multicultural, în paralel cu ceea ce se organizează în Piaţa Sfatului, preluarea de la Consiliul Judeţean a turnurilor, bastioanelor vechii Cetăţi a Braşovului, pentru o mai bună administrare şi valorificare.