Care sunt cele mai falsificate alimente și cum pot fi recunoscute „fake-urile” de originale / Sfaturile medicului Mihaela Bilic

Mihaela Bilic a vorbit despre cum pot fi recunoscute alimentele falsificate. Din această categorie fac parte uleiul de măsline, mezelurile și parmezanul. Nutriționistul a tras un semnal de alarmă pe rețelele sociale.

„Alimentele cel mai des falsificate sunt uleiul de măsline și parmezanul. Vinul și produsele alcoolice, brânzeturile și mezelurile sunt și ele frecvent contrafăcute. De ce se apelează la aceste practici? Produsele de calitate au un preț ridicat pentru că materiile prime din care sunt obținute se produc în cantitate limitată.
Apoi este nevoie timp pentru maturare/fermentare (brânzeturi, șampanie, jambon), aspect care crește și mai mult prețul. Nu e de mirare că în prezent așa-zisul uleiul extravirgin de măsline poate conține ulei de floarea-soarelui sau de rapiță, iar brânza tip parmezan este «învechită» câteva săptămâni în loc de 2-3 ani”, a scris Mihaela Bilic pe Facebook – vezi AICI.

Nutriționistul a explicat cum ne putem da seama dacă produsele respective sunt falsificate sau nu. Lipsa provenienței ingredientelor și a locului de producție reprezintă primele semne care ar trebuie să-i alarmeze pe consumatori.

„O altă condiție a produselor de calitate este ca ingredientele să provină din zone geografice speciale și să fie obținute după rețete tradiționale. Indicative precum «origine geografică protejată» sau «produs cu origine controlată» garantează calitatea și impun un preț pe măsură. (…) Primul semn de suspiciune sunt etichetele care nu precizează proveniența ingredientelor și locul de producție. Apoi folosirea unor termeni generali în spatele cărora se pot ascunde ingrediente de proastă calitate este un nou semn de neîncredere. Dacă cumpărăm ulei de măsline presat la rece trebuie să știm de unde provin măslinele și cine l-a fabricat. Tot ulei vegetal este și uleiul de floarea-soarelui sau de rapiță, însă beneficiile pentru sănătate sunt diferite, iar prețul este incomparabil mai mic”, a mai scris nutriționistul.

„Marketingul alimentar este construit pe iluzia calității și a sănătății. Însă nimeni nu ne poate scoate banii din buzunar cu forța. Faceți efortul să citiți etichetele cu atenție și cheltuiți pe produsele care își respectă cu adevărat promisiunea seriozității, transparenței și calității.
Mai bine mai puțin și mai scump, în felul ăsta ne protejăm sănătatea și susținem producătorii cu adevărat responsabili”, a adăugat aceasta.