[ViDEO] BRAȘOV. Baraje de castori, maluri erodate şi diguri degradate

O comisie specială mixtă a verificat, în ultimele patru luni ale anului trecut, cursurile apelor din județul Brașov pentru a vedea în ce stare tehnică şi funcţională se află construcţiile hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi care ar fi factorii ce ar favoriza apariția unor astfel de catastrofe naturale. Din comisia care a efectuat aceste verificări pe cursurile de apă din județ au făcut parte reprezentanți ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Braşov, specialişti ai Ministerului Apelor şi Pădurilor, ai Administraţiei Naţionale „Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Olt, ai Prefecturii Braşov, ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Țara Bârsei” Braşov, ai Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare – Filiala Teritorială Mureş-Olt Superior şi ai Gărzii Forestiere.
Raportul a fost prezentat în şedinţa Colegiului Prefectural de la finele anului, de către reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA), fiind apreciat de conducerea instituției (video subprefectul Ciprian Băncilă). În urma controlului au fost identificate o serie de puncte critice pe cursurile de apă din judeţ, din punct de vedere al gestionării situaţiilor de urgenţă generate de revărsările apelor.
Printre altele, pe pârâul Homorodul Mic (sectorul Homorod-Mercheaşa), pe lângă eroziunea malurilor au fost descoperite şi „baraje” construite de castori, din cauza cărora se pot produce inundaţii. De asemenea, au mai fost descoperite probleme la digurile din zona unor poduri de pe DN 10 şi DJ 103 B, dar şi degradarea sau avariere unor baraje de retenţie (cu rol de evitarea colmatării lacului Săcele) pe pârâul Tărlung, în amonte de acumularea Săcele, zona Babarunca.
Pe de altă parte, reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor Braşov au precizat că în cursul anului trecut s-au efectuat o serie de lucrări  hidrotehnice în vederea diminuării sau eliminării efectelor unor posibile inundaţii. Astfel, printre altele s-au efectuat decolmatări şi regularizări pe pârâul Bogata, pârâul Viştea, dar şi decolmatarea şi recalibrarea unei secţiuni a pârâului Homorod (Ciucaş), în localitatea Dumbrăviţa, la staţia hidrometrică, iar în aval de gara Gara CFR Augustin, pe râul Olt, malurile au fost consolidate cu ajutorul plantărilor.
Toate lucrările au fost făcute cu utilaje proprii şi cu angajaţii Administraţiei Bazinale de Apă Olt-SGA Braşov.

Castorii pot fi anihilați doar în urma unui ordin de ministru

Castorul (video 2) poate doborî copaci de dimensiuni incredibile cu ajutorul incisivilor. Își construiește baraje pe cursul apelor repezi, din crengi, mâl, pietre și bețe, perpendicular pe curenții de apă. În acest fel, zona din spatele barajului va ajunge sub apă, formându-se astfel o mlaștină ce va fi luată în stăpânire de plante acvatice, insecte, păsări și pești. Castorul canadian își construiește cetatea în lacul de acumulare astfel format, în timp ce castorul european își construiește rețeaua de galerii pe mal. În habitatul astfel creat, castorul își sapă canale în mâl cu ajutorul membrelor anterioare, pentru a ajunge mai usor la sursele de hrană. Prin aceste canale, își transportă copacii doborâți și își cară crengile la noile locuri de construcție a barajelor.

Pe pârâul Cozd (sector extravilan Rupea-Dacia), pârâul Ruginosu (în extravilanul localităţii Viștea de Jos) au fost găsite baraje construite de castori, care pot provoca inundarea terenurilor limitrofe. De altfel, problema castorilor care au început să apară de mai mulţi ani pe râurile din judeţ, este în atenţia autorităţilor de ceva vreme, însă, având în vedere că aceste animale sunt protejate, orice intervenţie este imposibilă. Anul trecut, castorii au dat emoții și în ceea ce privește derularea proiectului aeroportului, ținând cont că o colonie se stabilise în apropiere de șantier. După ce în zonă a fost chiar ministrul Mediului de atunci, Cristiana Paşca-Palmer, lucrurile s-au clarificat, reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov primind asigurări că rozătoarele nu vor pune în pericol continuarea investiției.

Subprefectul Ciprian Băncilă (video 1) spune că animalele dispăruseră inclusiv din zona Braşovului acum câţiva ani, specia fiind ameninţată cu extincţia, de aceea au fost relocate, aduse în judeţ, pentru ca acum să devină o problemă pentru care nu există soluţii decât în cazuri extreme.
Castorii au fost reintroduşi în România în 1998, după ce fuseseră exterminaţi de braconieri, pentru blana lor preţioasă. Atunci au ajuns în ţara noastră 108 exemplare. Astăzi, numărul lor ajunge la 2000. „În urma solicitării autorităţilor locale către Ministerul Mediului se pot da ordine de ministru, de derogare, pentru controlarea populaţiei de castori prin anihilarea lor”, a precizat Băncilă.