Trei biserici, inclusiv cea a mănăstirii din Poiana Brașov, au hramul astăzi

Trei biserici, inclusiv cea a mănăstirii din Poiana Brașov, au hramul astăzi. Ioan Botezătorul este una dintre figurile centrale ale creştinismului, considerat ultimul mare profet al Vechiului Testament, dar şi cel care a făcut trecerea spre perioada Noului Testament. Înaintemergătorul, vestitorul şi botezătorul lui Iisus, Ioan este numit de Mântuitorul Hristos drept „cel mai mare dintre cei născuţi dintre femei”, iar Biserica îl cinsteşte ca pe cel mai mare dintre sfinţi, având nu mai puţin de şase sărbători dedicate lui.

Naşterea lui Ioan, prăznuită de toate bisericile apostolice în 24 iunie, s-a aflat în strânsă legătură cu naşterea Mântuitorului Hristos şi a fost deopotrivă un eveniment miraculos, anticipat tot de Arhanghelul Gavriil. Pe lângă vestirea naşterii sale de către înger, o femeie stearpă, Elisabeta, i-a dat viaţă, tatăl său, preotul Zaharia, a prorocit, iar pruncul s-a umplut de Duhul Sfânt: pe când încă se afla în pântecele maicii sale, sfânta Elisabeta, el a tresărit de bucurie în preajma lui Mesia, pe Care Îl purta în ea Prea Sfântă Maica Domnului, venită în vizită la verişoara ei.
La maturitate, Ioan, „de care lumea nu era vrednică”, s-a retras în pustiu, acoperit cu o haină din păr de cămilă şi încins cu o curea de piele (aceasta semnificând stăpânirea tuturor pornirilor trupeşti). El se hrănea cu lăcuste conservate în miere sălbatică şi îşi ţinea în contemplare mintea netulburată de grijile acestei lumi. În jurul anului 27 după Hristos, Sf. Ioan şi-­a început misiunea de propovăduire şi botezare la râul Iordan, atrăgând mulţi discipoli prin austeritatea vieţii lui, stilul predicaţiei, radicalitatea şi profunzimea mesajului. Pentru că poporul se întreba dacă nu cumva era el Mântuitorul aşteptat de atâtea generaţii, Ioan le spune: „Eu vă botez cu apă, dar vine altul mai mare decât mine, El vă va boteza cu foc şi cu Duh Sfânt”. Apogeul misiunii sale, însă, l-a constituit momentul în care Însuşi Iisus a venit la Iordan spre a fi botezat de Ioan, ceea ce a însemnat recunoaşterea prin Botez şi Teofanie (Revelarea Sfintei Treimi) a mesianităţii Mântuitorului.

Cultul Sf. Ioan Botezătorul s-a dezvoltat, iar Biserica, atât în Răsărit, cât şi în Apus, i-a consacrat câteva sărbători importante: Soborul Sf. Ioan Botezătorul (7 ianuarie), Naşterea lui Ioan Botezătorul (24 iunie) şi Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul (29 august), la care se adaugă alte trei sărbători, în calendarul ortodox.

Este singura sărbătoare pe care Biserica o dedică naşterii unui sfânt. Numele său este unul dintre cele mai răspândite printre români, dar şi printre popoarele creştine din toată lumea.

Trei lăcaşuri de cult ortodoxe din Braşov au hramul Sf. Ioan Botezătorul: Biserica (mănăstirii) din Poiană, Biserica din Noua și Biserica din Craiter (vedeți galeria foto).

În tradiția populară, se țin Sânzienele sau Drăgaica (marcând „înjumătățirea anului”, când „nu mai cântă cucul și soarele strălucește mai frumos”). Sărbătoarea de Sânziene (Drăgaica) e legată de cultul recoltei, al vegetației și fecundității, păstrând în ea un amestec fascinant de creștinism, tradiție populară și magie.

Citiți mai multe aici: 

Urmează o noapte magică. Cum se petrece