Primăriile vor mai tăia o „halcă” din investiții pentru a plăti angajaților norma de hrană

Legea salarizării unice obligă instituțiile bugetare să le acorde de luna viitoare angajaților „normă de hrană”, vreo 300 de lei lunar (adică echivalentul a 20 de bonuri de masă). Reporterii PRO TV au întrebat pe la câteva primării – și așa împovărate de salariile mărite – de unde vor face rost de fonduri pentru a plăti, de la 1 decembrie, aceste sume suplimentare. „Renunțăm la niscai investiții”, a fost răspunsul unanim. O excepție din judeţul Braşov: comuna Bod, notează corespondentul PRO TV.

Se fac calcule peste calcule în mai toate primăriile din ţară pentru indemnizaţia de hrană, un nou drept al tuturor angajaţilor de la stat, prevăzut de legea salarizării din fonduri publice. De la 1 decembrie 2018, fiecare funcţionar public va primi lunar în jur de 300 de lei. În timp ce unii primari spun că nu au de unde să mai scoată şi aceşti bani, alţii anunţă nonşalant că îşi vor plăti angajaţii fără probleme: vor tăia din investiţii (pentru parcări, asfaltări, canalizare şi alte utilităţi).
În comuna Apața (judeţul Braşov), sunt încă multe străzi doar pietruite, iar cele asfaltate n-au trotuare. Salariile celor 16 angajaţi din primărie reprezintă mai mult de un sfert din bugetul localităţii. Ca să le dea şi norma de hrană, primarul va tăia din investiţii. Adică din viitorul garaj al autospecialei de pompieri sau din parcarea sălii de sport. „O să rup şi fac garajul cât pot şi o să continui în 2020, dacă o să mai am bani. N-o să fac parcarea sau ceva de genul ăsta, la ceva trebuie să renunţ”, le-a spus reporterilor PRO TV Laszlo Boloni, primarul comunei Apața.
La polul opus se află comuna Bod, al cărei primar, Sergiu Arsene (foto), după discuţii cu angajaţii, a luat altă decizie. „Vom alege calea scăderii salariilor cu valoarea normei de hrană astfel încât, la final, omul să ia aceiaşi bani. Nu putem să oprim unul sau mai multe proiecte”, a explicat edilul.

În încurcătură sunt toate primăriile din ţară, cu puţine excepţii. La Ploieşti, anul acesta s-au dat trei milioane de lei pentru repararea şcolilor, iar pentru indemnizaţia de hrană a angajaţilor se vor cheltui însă 6 milioane. Adică dublu. Şi în alte localităţi cei mai mulţi edili vor tăia din investiţii, pentru că, şi aşa secătuit bugetul după majorarea salariilor funcţionarilor, acum, cu norma de hrană, nu mai rămân bani de nimic. În comuna gălăţeană Șendreni, oamenii au lansat recent o iniţiativă pentru branşarea localităţii la gaz metan, însă creşterea fondurilor pentru drepturile salariale va pune investiţiile pe linie moartă. „Nu este o decizie bună. Au şi aşa salariile foarte mari, sunt foarte mulţi. Au ajuns să aibă salarii mai mari decât cei din sectorul privat care muncesc şi ştim cu toţii ce păţim pe la ghişee pe colo, pe colo”, spune un localnic. Primarul comunei s-a gândit, deocamdată, la trei soluţii, toate nepopulare. „Una: mărirea taxelor şi impozitelor, doi, ar fi restructurare de personal sau micşorarea salariului de bază”, le-a spus primarul celor de la PRO TV.
Până acum, beneficiau de o normă lunară de hrană angajaţii din Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Justiţiei şi, de scurt timp, cei din sistemul sanitar.