Peste 1.700 de ha din jurul Brașovului, transformate în pădure-parc

Peste 1.700 de ha din jurul Brașovului, transformate în pădure-parc

Comisia Tehnică de Avizare pentru Silvicultură (CTAS) din cadrul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a aprobat transformarea unei suprafeţe considerabile de pădure din proprietatea municipiului Braşov, din regimul clasic, în păduri-parc. Anunţul a fost făcut de secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, brașoveanul Ionuţ Banciu (foto 2), care a precizat că vizată de această măsură este o suprafaţă de 1.767 de hectare de pădure. Proiectul este coordonat de Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt, realizat în colaborare cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”. „Pădurile-parc reprezintă un concept inovativ (nota red. – inovator), combinând caracteristicile naturale ale pădurii cu elemente de parcuri urbane şi facilităţi accesibile publicului. Acest aviz pozitiv oferă oportunitatea administraţiei publice locale să pună un accent egal pe conservarea mediului şi pe crearea unui spaţiu public organizat, unde comunitatea poate interacţiona cu natura într-un mod sigur şi controlat. Proiectul, coordonat de Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt în colaborare cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea», a fost răspunsul la cererile comunităţii locale. Acest proiect reprezintă un prim pas major, însă unul major, în transformarea Braşovului într-o destinaţie urbană unică, un loc care să îmbine armonios agitaţia oraşului cu oazele verzi ale pădurilor-parc. Este un angajament faţă de generaţiile viitoare şi un exemplu de cum comunităţile pot influenţa pozitiv mediul înconjurător”, a declarat Banciu.
Acesta a menţionat că într-o pădure parc, printre altele, este posibilă amenajarea de alei iluminate şi amenajate corespunzător, reducându-se astfel interacţiunile nedorite cu fauna sălbatică. Totodată, infrastructura modernă a pădurilor-parc poate include trasee pentru plimbări şi ciclism, spaţii de recreere, facilităţi sanitare, precum şi locuri de joacă pentru copii.

„Un aspect determinant al acestui proiect este conservarea biodiversităţii. Chiar dacă interacţiunile umane sunt controlate, scopul principal rămâne protejarea şi menţinerea habitatelor naturale. În aceste zone nu trebuie introduse specii exotice, ci va trebui avută în vedere păstrarea caracterul autentic al florei şi faunei locale”, a mai spus secretarul de stat la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Banciu a subliniat că implementarea acestui concept de pădure-parc, care nu este nou la nivel mondial, în Braşov „reprezintă un exemplu remarcabil de adaptare la contextul local”, iar iniţiativa „subliniază angajamentul Braşovului faţă de dezvoltarea durabilă şi responsabilă”.

Proiecte similare au fost realizate cu succes în Brierley Forest Park (Regatul Unit), Parque Florestal de Santiago (Chile) sau Aichiken Forest Park (Japonia)