Minivacanță pentru bugetari și elevi / De ce e liber în 24 ianuarie

Românii vor avea parte de o minivacanţă de trei zile la sfârşitul acestei săptămâni. 24 Ianuarie este Ziua Unirii Principatelor Române şi este zi liberă, conform Codului Muncii, și cum în acest an pică luni, ea se leagă de cele două zile libere de week-end. Garantat au liber bugetarii și elevii, dar, teoretic, și angajații la privat. Cei care lucrează şi în zilele nelucrătoare, de sărbătoare legală, trebuie să fie recompensaţi de angajator. În acest caz, angajaţii au dreptul la compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. Dacă acordarea de zile libere nu este posibilă, ei trebuie să primească „un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru”, după cum prevede Codul Muncii. Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

Ziua Unirii Principatelor Române, sărbătorită pe data de 24 ianuarie, este inclusă din 2016 pe lista din Codul Muncii, prima dată când a intrat în calendarul zilelor libere fiind în 2017, când a fost tot o minivacanță, pentru că a picat marțea.

Luni, 24 ianuarie 2022, se împlinesc 163 de ani de la Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Evenimentul din 1859 a rămas în istorie ca „Mica Unire”, pentru a-l deosebi de Unirea de la 1 Decembrie 1918, dar în fapt a fost un moment crucial pentru devenirea ulterioară a României ca stat.

În urmă cu 163 de ani, românii din Ţara Românească şi Moldova îşi alegeau pentru prima dată domnitorul.
La 24 ianuarie 1859, candidaţii munteni au decis să se retragă, iar în fruntea Ţării Româneşti a fost ales domnitorul Moldovei. În ciuda opoziţiei a trei imperii, românii au hotărât să formeze o singură ţară.

Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.