Lecția de curaj de la Chișinău: Republica Moldova desființează „fabricile de tăiat frunză la câini” din primării. România, captivă în birocrația lui 1968

În timp ce politicienii de la București se întrec în promisiuni de descentralizare și eficientizare de peste două decenii, Republica Moldova trece la fapte. Guvernul de la Chișinău a lansat o reformă administrativă radicală: primăriile care gestionează mai puțin de 3.000 de locuitori vor fi desființate. O mișcare de „amalgamare” care pune oglinda în fața unei Românii încremenite într-un model administrativ depășit, unde interesele de partid bat logica economică.

Statul la stat: Primari pentru 90 de oameni

Contrastul este revoltător. În timp ce moldovenii înțeleg că o comunitate mică nu are resurse să susțină un aparat birocratic propriu, în România menținem „fantome” administrative.

Cazul comunei Bătrâna din județul Hunedoara a devenit simbolul risipei naționale: 90 de locuitori sunt deserviți de 7 angajați permanenți în primărie și 9 consilieri locali. Practic, aproape 20% din populația activă a comunei este plătită din bani publici pentru a administra o localitate care, în orice țară civilizată, ar fi un simplu sat aparținător.

Nici județul Brașov nu este străin de discrepanțe, având comune care, deși mai populate decât cazurile extreme din restul țării, se luptă la limita subzistenței, depinzând de „mila” Consiliului Județean sau a Guvernului pentru a petici un drum sau a plăti iluminatul public.

Radiografia falimentului tehnic

Potrivit analizelor financiare recente (CFA România), realitatea este cruntă: doar 1% din comunele României se pot întreține din venituri proprii. Restul de 99% sunt în faliment tehnic.

• Salarii de lux în sate sărace: Există localități precum Solca sau Tarcău unde aparatul administrativ înghite sume colosale. Salariile primarilor ajung să rivalizeze cu cele ale parlamentarilor (peste 12.000 lei net), în timp ce deficitul localității crește constant.
• Asistența socială și aparatul de partid: În localități precum Coroiești (Vaslui), peste 70% din buget se duce pe salarii și ajutoare sociale. Primăria nu mai este un motor de dezvoltare, ci o casierie care distribuie banii statului către clientela politică locală – potrivit newsweek.ro.

De ce noi nu putem?

Diferența dintre Chișinău și București stă în curajul politic. În România, primarul este „agentul electoral” suprem. Desființarea unei primării ineficiente înseamnă pierderea unei rețele de influență, a unei mașinării de voturi și a unor posturi călduțe pentru activiștii de partid.

Reforma din Moldova, care va reduce numărul de raioane de la 32 la 10 și va impune pragul de 3.000 de locuitori, urmărește un scop simplu: banii să meargă în asfalt, canalizare și școli, nu în indemnizații și sporuri de calculator.

Concluzia pentru Brașov și România

Brașovul, ca județ cu un motor economic puternic, subvenționează indirect, prin taxele colectate, sute de astfel de „primării-căpușă” din toată țara. Reforma din Republica Moldova nu este doar o știre externă, ci un semnal de alarmă: în timp ce vecinii noștri se modernizează pentru a intra în UE, noi rămânem captivi într-un sistem creat în 1968, care consumă viitorul generațiilor următoare pentru a menține privilegiile prezentului.

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.