Statuie controversată la Modarom

Statuie controversată la Modarom.

Citiți și:

Alte exponate au încins spiritele la Brașov

O brașoveancă revoltată a distribuit marți, pe Facebook, un mesaj adresat primarului Brașovului referitor la statuia care a apărut de duminică pe Republicii, lângă Modarom.

„Bună ziua, domnule primar Allen Coliban! Numele meu este Clarissa Damian. Vă scriu ca cetățean al Brașovului, născută aici. Mă mândresc tare cu orașul meu. Am avut oportunitatea de a călători și a vizita locuri în lume, până în Bahamas, însă tot Brașovul îmi pare tărâmul din căușul palmelor lui Dumnezeu.
Vă rog respectuos să îmi explicați atât mie cât și cetățenilor acestui oraș ce caută și ce reprezintă atrocitatea aflată de câteva zile la Modarom.
Nu are o descriere, o plăcuță informativă, nu se încadrează nicicum în arhitectura specifică zonei, mai mult face notă discordantă și este extrem de deranjant.
Cu ce face cinste Brașovului această apologie a urâtului și a grotescului?
Întrucât nu are absolut nici o plăcuță informativă, nu știu cine și în ce scop a așezat-o în centrul Brașovului. Poate să fie vreun smintit, care testează gradul de prostie al celor care trec pe lângă ea. Dacă oricine are dreptul să așeze orice după bunul plac în plină stradă, înseamnă că aș putea să îmbunătățesc «opera de artă» prin a-i adăuga o traistă cu cartofi, o lopată sau o bâtă de baseball și să scriu pe ea pinata?
Cu respect, vă rog să ne dumiriți și pe noi, locuitorii Brașovului, asupra acestei tendințe de denaturare a tot ceea ce însemna cândva bun simț.
Mulțumesc!”.
Mesajul a fost trimis prin e-mail și pe adresa primăriei, „de unde aștept răspuns”, a precizat brașoveanca.
Comentariile la postare sunt la fel de vehemente, statuia și amplasarea fiind catalogate „sminteală”, „scârboșenie”, „oribilă”, „monstruozitate”, „artă pentru dezaxați”, „monstruozitate” și altele de nereprodus. S-au aruncat și acuzații politice: „folosește pe post de stindard care marchează teritoriul ocupat de progresiștii spălați pe creier și extaziați de estetica urîtului de sorginte demonică” și cu iz homofob ori conspiraționist: „reprezintă omul nou, resetat, vaccinat”.

Vandalizată la Timișoara

Statuia blamată este lucrarea artistului arădean Ioan Nasta și a ajuns la Brașov ca parte a celei de-a treia ediţii a Bienalei Albastre – Bienala Internațională de Artă Vizuală, organizată de Asociația Culturală Artessentia din Brașov, care cuprinde peste o mie de opere artistice realizate de 400 de artiști din țară și din străinătate selecționați și de 13 artiști invitați consacrați, expuse în 24 de spații din Brașov și din alte localități (Codlea, Feldioara, Făgăraș), despre care ați putut citi aici.

Numită „Dimensiunea singurătății” („The dimension of loneliness”), lucrarea a stârnit multe controverse și în Timișoara (foto 2 și 3), unde a fost expusă înainte de a fi adusă la Brașov, potrivit „Adevărul”. A ajuns să primească și conotații politice, a fost făcută în toate felurile pe rețele de socializare și în cele din urmă a fost vandalizată.
Statuia a costat peste 3.000 de euro, pentru că artistul a cumpărat cele mai bune materiale: oțel Corten plus rășini sintetice care costă o sută de lei litrul, bare, diferite coliere, șuruburi, plasă sudată, nichelată.

„E cu găuri, pare neterminată, dar asta a fost intenția. Și gândeam că trebuia și mai spre zona asta. E exact ce mi-am propus. E ideea de structură ruptă, chestiuni ce nu par plăcute ochiului neavizat”, a spus Nasta pentru sursa citată. Monumentul de dimensiuni apreciabile vorbește despre singurătate. Poate și de aici și reacția multora, crede artistul.

„În contemporaneitate sunt atât de mulți oameni singuri. Lucrarea rezonează cu mulți oameni. Milioane de oameni își lasă copiii acasă. Tema asta tocmai din acest motiv creează reacții ostile, rezonează cu singurătatea din ei. E o fantomă, e o urâțenie… De fapt are înăuntru fobii, diferite frici, singurătate de tot felul. Și atunci apar reacții de acest gen. Mi-am propus să vin în piață cu ceva de actualitate”, a explicat Ioan Nasta, pentru aceeași sursă.

În apărarea artei

Tot marți și tot pe Facebook, Mihai Ceapă, artist fotograf din Brașov, și-a exprimat punctul de vedere, diametral opus celui din mesajul către Primărie, despre lucrare.

„În urma unor comentarii la lucrarea artistului plastic Ioan Nasta expusă la intrarea pe strada Republicii din Brașov, am hotărât să îmi exprim o «cugetare».
Oare de ce Adrian Ghenie, Constantin Brancusi și alți artiști români au expus lucrările lor la Paris și nu în România ?
Într-o lume a artei, ca în oricare alt domeniu, se poate interpreta în mai multe moduri de ce un artist alege să-și expună lucrările într-un anumit loc. Adrian Ghenie, Constantin Brâncuși și alți artiști români au expus în Paris și în alte locuri din străinătate pentru că aceste orașe erau centre culturale internaționale, care le ofereau oportunități de expunere și de interacțiune cu diverse publicuri artistice.
Acest lucru nu înseamnă că nu au avut legături sau influențe din România. De fapt, multe dintre lucrările lor au rădăcini în cultura și tradițiile românești. Ceea ce poate părea o alegere de a se expune în străinătate poate fi, de asemenea, o modalitate de a aduce recunoaștere și apreciere asupra artei românești la nivel global.
Cu privire la reacțiile extreme la operele de artă contemporană, acestea pot proveni din lipsa de înțelegere a mesajului artistului sau din confruntarea cu subiecte sensibile. În loc să condamnăm sau să interzicem, poate ar trebui să încurajăm dialogul și înțelegerea, pentru că arta poate provoca întrebări și dezbateri importante în societate.
Într-adevăr, este esențial să ne aducem aminte să trăim și să observăm lumea în jurul nostru, să ne bucurăm de frumusețea naturii și să ne îmbogățim mintea cu lecturi și experiențe variate, nu doar să ne lăsăm absorbiți de social media. Artei îi revine rolul de a ne provoca să gândim, să simțim și să reflectăm asupra lumii înconjurătoare“.